x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strategia energetica la intersectia economiei si geopoliticii

0
Autor: Daniel Daianu 21 Dec 2006 - 00:00
Strategia energetica la intersectia economiei si geopoliticii


Rusia este in prim-plan. Pe de o parte, detine considerabil din rezervele mondiale de titei si gaz natural. Pe de alta parte, dependenta Europei de Rusia in aprovizionare este in crestere. Este o naivitate sa cerem Rusiei sa trateze tranzactiile cu petrol si gaz natural ca pe cele cu vin sau incaltaminte. Energia este un bun strategic!

Pentru ca ambele palate vorbesc despre o strategie energetica a Romaniei, merita sa reiau unele aspecte pe care le-am subliniat in mai multe dati in acest ziar.

Exista presiune de profunzime pe ambele laturi ale pietei energiei, ceea ce va mentine tendinta pretului titeiului. Pe latura cererii se simte cresterea economica din Asia. China se afla intr-o campanie de achizitie de campuri petrolifere, care sa-i asigure surse de aprovizionare intr-un viitor cu multe necunoscute (vezi diplomatia tot mai activa in Africa, si nu numai). Pe latura ofertei se simte dezechilibrul intre descoperirea de noi campuri petrolifere si exploatarea curenta. In aceste conditii, renta de raritate (diferenta intre pretul de vanzare si costul extractiei) creste, chiar daca cu fluctuatii. De aici apare reticenta tarilor care au rezerve mari de petrol si gaz sa le instraineze. Ca numim aceasta atitudine nationalism economic conteaza mai putin; ea are o logica economica intr-o lume ce isi vede resursele epuizabile tot mai mici in raport cu cererea, in care conflictele, inclusiv militare, exista. Situatia exploziva din Orientul Mijlociu isi are, partial, originea in competitia marilor puteri pentru controlul resurselor de baza.

In Uniune avem un protectionism in crestere, care se manifesta acut in cazul utilitatilor publice (vezi cazul Endesa in Spania; Gaz de France si Suez in Franta etc).

Rusia este in prim-plan. Pe de o parte, detine considerabil din rezervele mondiale de titei si gaz natural. Pe de alta parte, dependenta Europei de Rusia in aprovizionare este in crestere. Este o naivitate sa cerem Rusiei sa trateze tranzactiile cu petrol si gaz natural ca pe cele cu vin sau incaltaminte. Energia este un bun strategic! Declaratii emfatice nu ajuta in acest domeniu. Incapacitatea UE de a face front comun in acest domeniu arata ca cei mari din Uniune nu mizeaza pe o colaborare supranationala eficace. Politica petrolului/gazului este componenta a politicii externe de securitate. Franta si Germania isi structureaza relatiile cu Moscova pe cale bilaterala, in mod vizibil, si aceasta conduita este clonata in regiune; vezi Austria, Ungaria etc. Companii germane private si de stat dezvolta relatii privilegiate cu cele rusesti (ex: Eon este un actionar semnificativ in Gazprom). Iritarea Poloniei, a tarilor baltice isi are o sursa in aceasta stare de fapt.

Renta de raritate mareste mult veniturile Rusiei si gigantii ei (Gazprom, Lukoil etc.) se extind in Europa. Unii vad o revenire a influentei rusesti pe aceasta filiera, cu mijloace economice. Si au dreptate vest-europenii care afirma ca aceasta influenta implica statul rus. Din acest punct de vedere realizarea unui cadru de colaborare intre UE si Federatia Rusa are sens. Cat este acest cadru fezabil ramane de vazut.

In SUA, discursul privind starea natiunii a accentuat, in mod inedit, problema conservarii si cea a dezvoltarii de resurse alternative de energie. Aceasta pe fondul unei atitudini a Congresului critica fata de castigurile exorbitante ale companiilor petroliere. Washingtonul are deci un motiv suplimentar sa intretina relatii amicale cu regimuri autoritariste, dar care sunt furnizoare de petrol (Azerbaidjan, Kazahstan etc).

Piata energiei se misca in favoarea furnizorilor, in conditii nu tocmai prielnice economice si politice pe plan mondial. Aceasta poate conduce la conflicte majore in anii ce vin. Romania trebuie sa fie foarte atenta in politica externa a energiei, pentru a nu "vorbi in vant" cand altii practica o diplomatie complexa, catre toate azimuturile. Ca s-a renuntat la privatizarea Romgazului este bine (dupa ce am facut o afacere paguboasa prin modalitatea de privatizare a Petromului). Este bine sa capitalizam varietatea de resurse de care dispunem (inclusiv energia nucleara) si sa reducem ineficienta majora in productie si consum (care este cea mai mare rezerva de care dispunem in prezent).
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de