x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Subvenţiile, joc piramidal pe banii urmaşilor

0
Autor: Ionuț Bălan 27 Mai 2010 - 00:00
Subvenţiile de astăzi stau la baza mişcărilor sociale din viitor? Răspunsul poate fi şi nu. Atunci când subvenţiile se materializează în investiţii sau în capitalizare. Din păcate, în cele mai multe cazuri, subvenţiile nu generează dezvoltare, ci întreţin consumul. Nu rămâne decât să vină scadenţele pentru nivelul de trai umflat artificial şi apar şi grevele şi protestele.

Totuşi, ce e răuîn a creşte bunăstarea, cu ajutoare de la buget? Iată ce: subvenţiile măresc deficitul. Urmează, invariabil, creşterea taxelor şi contribuţiilor, apoi statul se pomeneşte că a scăzut colectarea, apelează la credite, iar când dobânzile şi scadenţele se acumulează, nu mai rămân bani pentru continuarea subvenţiilor. Şi atunciîncep mişcările sociale, grevele, protestele, fiindcă e uşor să dai cuiva un „drept", dar e greu să i-l iei înapoi. Iar istoria a demonstrat cât de repede se obişnuiesc oamenii cu subvenţiile, cât de firesc li se pare, după puţină vreme, să primească ajutorul ca pe ceva care li se cuvine. E foarte simplu să sporeşti cheltuielile bugetare, vor fi destui care vor bani, numai că atunci când începi să retragi alocaţiile oamenii consideră că li se ia un drept câştigat şi le sunt deturnate aşteptările. Unul îşi plănuia să-şi schimbe maşina, altul să-şi construiască o casă, ceea ce, brusc, nu se va mai întâmpla.
Exemplul perfect sunt statele vechii Uniuni Europene, care au subvenţionat decenii la rând agricultura, sporind astfel bunăstarea generală cu ajutorul alimentelor ieftine. Acum, vest-europeniiîşi dau seama că subvenţiile enorme pentru fermieri anulează potenţialul de dezvoltare generat de ramurile economice care reuşesc să fie performante pe cont propriu, fără sprijin.
Ce legătură are asta cu noi? Greşeala fundamentală care apropie România de bogaţii din UE,într-un fel care a fost prea puţin luatîn considerare până acum, este că s-au corelat cheltuielile cu necesităţile şi nu cu posibilităţile de finanţare. Dar nuanţele erorii diferă.Într-o ţară bogată, pericolul subvenţiilor constă doarînîncetinirea dezvoltării.În sărăcia noastră, subvenţiile au efect de recul ­ prelungesc necazurile şi la generaţiile viitoare.
Într-o ţară ca România,împrumuturile nu grevează potenţialul viitoruluiîn scopul nobil al dezvoltării, ci pentru corectarea erorilor trecutului: mascarea şomajului, pensionările anticipate, muncaîn zadar. Oare oamenii n-ar fi ajuns la nivelul de trai actual şi prin mijloace naturale, fără subvenţii şi alte ajutoare? Cu siguranţă că da, chiar dacă ar fi durat mai mult.Întrebarea este cum ar mai fi ajuns la putere cei care promit bunăstarea peste noapte?!
Originea asemănării dintre România şi bătrânele doamne comunitare este aşadar politicianismul. Interesul personal, de grup sau de partid se reflectă în economie prin redistribuire. Paradoxal, România e la fel ca Franţa, fiindcă ne leagă aceeaşi problemă:încetineala reformei. Diferenţa este numai că ei au destulă bogăţieîn cămară, pe când noi, săraci şi disperaţi, „deturnăm" bani de la generaţiile viitoare.


Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de