x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tacerea si linistea

0
Autor: Marius Tucă 29 Sep 2004 - 00:00

Toata lumea vrea sa vorbeasca. Toata lumea vrea sa isi faca auzit punctul de vedere. Toata lumea vrea sa tina discursuri, toata lumea vrea la tribuna. Nimeni nu vrea sa taca.

Fiecare dintre noi are ceva de spus, fiecare dintre noi vrea sa fie auzit, dar nimeni nu vrea sa asculte. Toti vor sa fie in centrul atentiei, sa fie aplaudati, toti vor sa fie in mijlocul evenimentelor. Nu exista nimeni care sa-si doreasca sa fie nebagat in seama, sa fie lasat in pace.

De-atata zgomot, de-atata trepidatie, de-atata zarva, de-atata scandal, linistea isi pierde sensul. Nu si-o mai doreste nimeni, pentru ca nu mai stie nimeni cum sa se comporte cu ea. O data cu linistea totul devine apasator in jurul tau. Ies la iveala toate angoasele, iti vine sa te urci pe pereti si incet-incet ramai fara aer. Ar fi bine daca ar fi doar "rau cu rau, dar si mai rau fara rau"! In euforia data de zgomotul zilnic poate exista si riscul de a uita cine esti, daramite sa mai si intelegi ce ti se intampla. Dintr-o data, paradoxal sau nu, linistea devine un zgomot asurzitor de care nu stii cum sa scapi. E ca si cand dupa ce ani in sir te-ai trezit in zgomotul unui pichamar, intr-o buna dimineata e liniste. Vai, cata neliniste te poate cuprinde in momentele alea. Ti-ai dori nebuneste, fie si pentru cateva minute, zgomotul "cald si asurzitor" al pichamarului. Si apoi trebuie sa inveti sa taci. Poate ca nu e la fel de greu ca atunci cand trebuie sa te reobisnuiesti cu linistea, sa inveti linistea, dar orisicat. De-atata vorba, de-atata galagie, de-atata iures ati vazut ca a disparut expresia "taci!". Nu mai indrazneste nimeni sa spuna "taci", pur si simplu! Asta cu toate ca se inghesuie toti sa vorbeasca. O sa ne fie dor intr-o buna zi sa auzim expresia: "Mai taci, dracului, din gura!".
Citeşte mai multe despre:   editorial,   linistea,   de-atata

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de