x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tannanarive şi Tannatave

0
Autor: Tudor Octavian 03 Mar 2010 - 00:00
Seri de-a rândul m-am uitat pe câteva canale tv la emisiunile despre noile telescoape gigant şi despre revoluţia pe care a produs-o telescopul orbital Hubble în cunoaşterea Universului. Sunt canale cu profil ştiinţific, dar de interes general. Pare o contradicţie în termeni, însă nu e nici o contradicţie, întrucât e vorba despre cultura generală de care beneficiază toată omenirea ca urmare a uriaşei deschideri didactice oferite de televiziune. Se poate spune cultură ştiinţifică generală.

Transmisiile acestea de "cultură generală", nu contează că-s planetare sau numai regionale, par a completa programa de cultură generală din liceu. În fapt n-o completează, ci o sancţionează. Un film despre fluviul Amazon ocupă mai bine de o oră de geografie decât orice lecţie recitată de un profesor cu manualul în faţă. Milioane de spectatori îşi construiesc la maturitate, cu susţinerea a nenumărate emisiuni tv de cultură generală, bagajul spiritual pe care nu li-l putea asigura liceul.

Românii care soseau în Statele Unite după 1990 erau şocaţi de ignoranţa americanilor. Un gen de ignoranţă surâzătoare care le permitea românilor să fie foarte mândri de cultura lor generală primită în liceu, acasă. Dacă i-aş fi întrebat pe primii 1.000 de mari ingineri de poduri din State care erau cele mai importante oraşe din Madagascar, sunt sigur că nici unul n-ar fi ştiut răspunsul corect.

Eu însă, pentru că avusesem numai note de 10 la geografie, ştiam: Tannanarrive şi Tannatave. Neapărat cu doi de n. Fără doi de n se chema că erai prost. Poate că între timp alte oraşe le-o luase înainte, dar nu mai conta. În memoria mea, se osificaseră cele două nume, destul ca să mă simt mai deştept, mai doldora de cultură generală decât primii 1.000 de mari ingineri constructori yankei de poduri.

Exista totuşi un lucru, care îmi mai atenua sentimentul mândriei de atoateştiutor cu liceul la bază: americanii n-aveau nevoie să înveţe Madagascarul pe de rost, pentru că îşi făceau concediile în insulă, iar dacă simţeau că vor să ştie totul despre Madagascar, se uitau la un film video.

Îl găseau pe toate drumurile, pe când eu veneam dintr-o ţară unde, în afară de manualul de Geografie, nu mai găseam şi altceva. Ideea ar fi că la cultura generală trebuie să ai acces, că nu trebuie să-ţi umpli capul cu generalităţi, fiindcă particularităţile sunt cele productive. E mai bine să ştii totul despre poduri, în general, şi nimic despre cele mai lungi poduri din Madagascar, să ai adică o cultură generală într-un domeniu particular, fiindcă viaţa e scurtă şi dacă n-o ai tu, o au alţii şi rămâi fără loc de muncă la poduri.

Liceul ar trebui să-i înveţe pe elevi cum pot să ajungă, pe cele mai repezi şi complete drumuri, la o cultură, fie şi generală. Cum să acceseze informaţia şi cum să-şi formeze gândirea, având acces la informaţie. Cine vrea să afle care erau, în 1965, cele mai importante oraşe din Madagascar n-are decât să mă caute şi i le spun gratis: Tannanarive şi Tannatave. Neapărat cu doi de n. Mi-au consumat nişte neuroni, vreme de jumătate de veac, şi nu mi-au folosit la nimic. Măcar să le fie de folos altora, care nu au cablu, ca să se uite la National Geographic sau Discovery.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de