x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Taxe locale de protecţie

0
Autor: Ionuț Bălan 13 Mai 2010 - 00:00
Faţă de 700.000 de bugetari în urmă cu zece ani, numărul celor care lucrează la stat este acum dublu. Şi întrebat din ce va majora pensiile, fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, a răspuns: "Din PIB!". Având în vedere că economia e în recesiune şi sectorul privat - direct productiv - are nevoie de mai puţine servicii publice, nu se mai justifică aceleaşi costuri cu personalul bugetar. De asemenea, dacă PIB-ul este în scădere, firesc ar fi ca pensiile să se micşoreze, aşa cum s-au majorat când era în creştere, dacă mergem pe "algoritmul" lui Vosganian.

Aşadar, la prima vedere, soluţia reducerii salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% ar părea o variantă mai bună decât majorarea principalelor taxe, precum cota unică şi TVA, care afectează mediul de afaceri. Dar asta numai dacă se aruncă o privire din avion, pentru că dacă ne uităm mai atent, sunt băgaţi în aceeaşi oală toţi, buni şi răi. Se aplică, practic, o "curbă de sacrificiu", ca în primăvara anului 1933, când a avut loc reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor cu 10-12,5%. Asta după ce, în prealabil, s-au contractat împrumuturi care, "în marea lor majoritate de 85%", n-au fost utilizate "în investiţiuni producătoare de venituri", după cum arată Gh. M. Dobrovici într-o carte din 1934, care analizează creditele angajate de stat în perioada 1823-1933.

Cu alte cuvinte, în loc să fie "atacate" frontal zonele care destabilizează bugetul consolidat, se acţionează de-a valma, la fel ca în perioada interbelică, aruncând pesticide din avion. Şi, din câte se ştie, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a identificat zonele de dezechilibru încă de anul trecut. El a răspuns jurnaliştilor care l-au întrebat de ce numărul angajaţilor statului creşte în plină recesiune, că de vină sunt administraţiile locale. Ba mai mult, iniţial chiar a solicitat o reducere masivă a salariaţilor din primării.

În cele din urmă însă, în loc să fie concediat personal, care în cazul unor primării importante era vorba să se înjumătăţească, li s-a permis administraţiilor locale să crească veniturile. Guvernul a hotărât ca primăriile să poată majora taxele locale cu până la 20% în 2010, ca urmare a actualizării impozitelor cu rata inflaţiei din intervalul 2007-2009.

Ca să rezum, dacă la nivelul bugetarilor problema principală e dată de personalul din primării, şi nu de acela din administraţia centrală, atunci angajaţilor din administraţia locală trebuie să li se aplice o cotă mai mare de reducere salarială dacă nu se recurge la concedieri masive. Iar înainte de a micşora la grămadă veniturile salariaţilor şi pensionarilor, Guvernul trebuie să oprească risipa de bani publici transferaţi din impozitele percepute la bugetul central către bugetele locale.

Şi degeaba nu se majorează TVA sau cota unică dacă se măresc taxele locale, rezultatul asupra mediului de afaceri e la fel de negativ. După cum în zadar se încearcă resuscitarea cererii de imobile pe seama Programului "Prima Casă" dacă apar în paralel noi taxe locale sau cresc cele vechi, limitând investiţiile.

E limpede de ce subiectul administraţiilor locale rămâne tabu. Baronii locali sunt cei care au facilitat angajările, ei primesc comenzi pe seama taxelor cu care e împovărat contribuabilul în plină criză şi nu se poate lua nimeni de ei sau de interlopii din imediata lor apropiere, fiindcă ei sunt cei care câştigă alegerile.

Totuşi a impune "curbe de sacrificiu" unei ţări întregi în loc de a "tranşa" problema cu o mână de oameni reprezintă o abordare cel puţin bizară. E ceva similar cu proiectul Primăriei municipiului Bucureşti, care în loc să restructureze RADET, urmează să-i constrângă pe proprietarii locuinţelor deconectate de la încălzirea centrală să se reconecteze obligatoriu la sistemul centralizat, pentru a suporta tot bucureşteanul costul energiei termice scumpe furnizate de o regie falimentară.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de