x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tensiuni in Ungaria

0
Autor: Daniel Daianu 27 Sep 2006 - 00:00

Ungaria a fost prezentata mult timp ca o pilda de reforme atat inainte, cat si dupa caderea comunismului. Dupa 1989 s-a procedat relativ repede la liberalizare de preturi si privatizare vasta; a avut loc o infuzie masiva de investitii straine.

Ungaria a fost prezentata mult timp ca o pilda de reforme atat inainte, cat si dupa caderea comunismului. Dupa 1989 s-a procedat relativ repede la liberalizare de preturi si privatizare vasta; a avut loc o infuzie masiva de investitii straine. Exporturile au crescut constant, ajungand la peste 50 de miliarde de euro in 2005 (circa 60% din PIB), iar balanta comerciala nu a revelat dezechilibre ingrijoratoare pentru o economie emergenta. In fapt, deficitul comercial s-a redus in ultimii ani. Calitatea exporturilor a fost in continua crestere, Ungaria fiind bine inserata in retele industriale europene moderne. Productia industriala a avut rate de crestere de 6%-7% anual sustinand progresul PIB-ului cu 3%-4% anual in acest deceniu. Salariul mediu real a crescut considerabil, fiind dublu fata de cel din Romania.

Ce nu a mers totusi? Un episod trecut merita evocat. Ungaria a fost nevoita sa treaca printr-un foarte sever program de ajustare a balantei de plati in deceniul trecut. Ministrul de Finante de atunci, Lajos Bokros, a dus la capat un program de taiere la jumatate a deficitului bugetar, de la cca 8% la cca 4% din PIB, pentru a diminua drastic deficitul de cont curent. La acea data, ponderea deficitului bugetar in cel de cont curent era prevalenta; Ungaria se confrunta cu povara deficitelor gemene (twin deficits). Programul, desi foarte dureros pentru populatie (prin reducerea de cheltuieli publice), a asanat finantele publice. Dar s-a vazut, ulterior, ca remediul nu a fost decisiv; in mod gradual, s-a revenit la deficite bugetare inalte culminand cu ceea ce se estimeaza a ajunge la 10% in acest an. Datoria externa bruta a tarii a crescut rapid suind de la 57% din PIB in 2002 (sub pragul impus de conditiile de la Maastricht) la peste 70% din PIB in acest an. Deficitul de cont curent a ramas in mod constant, in jur de 8% din PIB in acest deceniu. Intrucat diferenta nu este mare intre exporturi si importuri, rezulta ca deficitul de cont curent este dat de deficitul important la capitolul plati curente, care reflecta dimensiunea profiturilor repatriate de firmele straine.

Sa revin la deficitul bugetar inalt. Pentru unii, el ar putea fi o surpriza avand in vedere veniturile fiscale si nefiscale ale statului ungar, de peste 40% din PIB (la noi sunt de cca 30% din PIB). Explicatia este data de volumul serviciilor publice, sub forma asistentei medicale, sociale etc. Aceasta situatie a fost complicata de presiunea aderarii la Uniune, care inseamna cheltuieli suplimentare cu infrastructura, mediul inconjurator etc. "Pacaleli" contabile, de genul escamotarii unor cheltuieli facute in parteneriat public-privat, nu pot insela vigilenta Eurostatului. Efectul deficitelor bugetare mari este indatorare externa crescuta, serviciu al datoriei impovarator, care streseaza balanta de plati. Buba nu avea cum sa nu se sparga la un moment dat - cu o noua corectie la orizont, care se va intinde pe mai multi ani si va fi dureroasa pentru cetateni si nu putine firme.

Rezulta cateva lectii din noul episod ungar. Intrarea in Uniune nu elimina riscuri majore si nu pune tara pe pilot automat in materie de politica economica. Imprudentele politicii macroeconomice, lejeritatea cu care s-au tolerat deficite bugetare mari costa. Timpul conteaza si inactiunea conduce la costuri crescande. Caut sa nu ma hazardez, dar statul asistential ungar (societatea din Ungaria) traieste peste mijloacele de care dispune. Iar imprumutarea externa nu poate fi o solutie la infinit. Aceasta situatie pune in discutie functionarea controalelor reciproce (ca sistem institutionalizat), care sa nu permita decizii eronate in mod repetat.

Nonsalanta aparenta in ignorarea cifrelor bugetului public coboara in deceniul trecut. Acum, infruntarea realitatii priveste intreaga societate ungara, tot spectrul politic al tarii.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   Ungaria

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de