x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tequila de prune

0
Autor: Ionuț Bălan 05 Iul 2007 - 00:00

Romănia imbunătăţeşte modelul mexican: export doar cu buletinul.

Romănia imbunătăţeşte modelul mexican: export doar cu buletinul.

Premierul Tăriceanu a declarat că rectificarea bugetară a fost posibilă datorită creşterii nominale a veniturilor bugetului consolidat cu 16% şi a detaliat că veniturile bugetare din impozitarea muncii şi capitalului au consemnat un avans accentuat, care in cazul impozitului pe profit s-a situat la 34%. Şi pe urmă, in loc să se roage la Dumnezeu să ţină căt mai mult veniturile suplimentare produse de economia eliberată din chingi, s-a pus cu fiscul pe ea. Agresiunile se numesc accize, taxe achitate in avans, extinderea bazei de impunere pentru contribuţiile de asigurări sociale... şi să vedem ce-o mai urma, că tot nu ajung banii de pensii.

Haideţi insă să revedem cum a reuşit bugetul să-şi multiplice veniturile de pe urma muncii şi capitalului. Păi, simplificarea procedurilor la nivelul TVA a lăsat mai mulţi bani la dispoziţia companiilor, cash-flow-ul suplimentar a dinamizat cifrele de afaceri, iar majorarea valorii adăugate s-a materializat intr-un supliment de profit şi de venit salarial de care s-a bucurat şi statul. Mai mult, extensia căştigurilor din muncă şi capital a avut loc pe fondul unor sporuri de productivitate, ceea ce a făcut să se reducă şi presiunile inflaţioniste.

Numai că, in loc să se lase pe măna invizibilă a Domnului pentru ca economia s-o ţină tot aşa - industria să inregistreze mai departe indici-record, fiindcă acolo au loc sporurile de productivitate - , Guvernul a reintrodus la 15 aprilie TVA in vamă. Apoi, de la 1 iulie, mediul a fost bruscat de accize a căror majorare a luat-o inaintea calendarului negociat cu UE. Iar in ceea ce priveşte extinderea bazei de impunere la nivelul CAS anunţată de ministrul Finanţelor, parcă filosofia cotei unice de impozitare mergea pe stimularea celor care lucrează mai mult, şi care, atunci cănd işi iau un al doilea serviciu, oferă bugetului venituri in plus. Cănd aceştia vor renunţa la jobul suplimentar din cauza "uniformizării" contribuţiilor sociale, statul nu va mai incasa nici ce lua inainte - ceea ce inseamnă că din nou şi-a dat cu stăngul in dreptul.

In fine, rezultatul nu poate fi decăt acela că avăntul luat de o industrie care utilizează multe bunuri intermediare şi materii prime din import va fi frănat. Incetinirea ritmului producţiei industriale va fi compensată in planul PIB de mărirea incasărilor din taxe pe produs şi de majorarea preţurilor imobilelor (susţinută de reducerea dobănzilor şi de aprecierea leului). Pe aceste baze, creşterea economică va fi mai puţin sănătoasă. Din nou ajungem la ideea cu "creştere să fie, dar să profităm şi noi", căci mutarea greutăţii majorării PIB pe impozite şi imobile ne intăreşte bănuiala că mai toţi potentaţii au investit masiv in terenuri, case şi acţiuni şi că e important să crească preţul la ce au. Ceea ce nu prea au ei sunt fabricile, fiindcă banii se puteau spăla măcar in sectorul productiv, dacă se vede că asta-i etapa pe care o parcurge ţara.

Schema actuală e clară: ai noştri vănd ţara la suprapreţ, europenii o cumpără. Principala problemă este insă că economia se specializează in sectoare devenite rentabile datorită fluxurilor de monedă străină şi a creşterii preţurilor. Cu ce vor rămăne romănii cănd se va termina ce era de văndut? Cu deprecierea şi inflaţia. Atunci Guvernul va imprumuta bani de la Uniunea Europeană ca să iasă din situaţia dificilă şi va deveni mai obedient din punct de vedere politic. La fel i s-a intămplat Mexicului la jumătatea deceniului trecut. Acum, cănd statul latino-american a ajuns să mai fabrice puţine lucruri, ghiciţi ce "materie primă" exportă din plin in Statele Unite? Mexicani.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de