x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tigroaica din Forli

0
Autor: Andrei Bacalu 23 Dec 2011 - 21:00
Tigroaica din Forli


Arta Renasterii italiene ne-a familiarizat cu cateva dintre frumusetile vremii. Printre ele, Mona Lisa, sotia unui foarte instarit negustor de matasuri din Florenta, Francisco del Giocondo, zambindu-le admiratorilor de pe un perete al Luvrului, nu departe de Isabella d’Este. La Cracovia, o doamna lipsita de zambet, Cecilia Gallerani, isi poarta in brate hermina. Nu departe de Casa Alba, la Washington, Ginevra da Benci sta visatoare intr-un peisaj de neuitat. Toate sunt creatii ale nemuritorului Leonardo da Vinci. Un alt mare pictor, Sandro Botticelli, a avut si el modele rapitoare. Dintre creatiile sale, cea mai cunoscuta pare a fi Simonetta Vespucci, chipul Venerei care se naste din spuma marii, sau minunata Primavera. Ea a fost pictata si de Piero di Cosimo, dar in privinta autenticitatii exista unele dubii.

Printre frumusetile mai sus pomenite, toate tinere si infloritoare, apare si o doamna in stare de graviditate avansata, cu un profil ferm. Era Caterina Riario Sforza de Medici, mandra, generoasa, abila diplomata si razboinica, mama unei liote de copii, spaima intrigantilor de la curte, admirata, barfita si temuta.

Nascuta in 1463, Caterina era fiica nelegi­tima a mostenitorului ducatului milanez, Galea­zzo Maria Sforza, crescuta in lux si bogatie, excelent educata. La varsta de 10 ani, tatal ei, dornic de o inrudire cu familia papala, o ofera in casatorie lui Girolamo Riario, un militar desfranat, intamplator nepotul Papei. Acesta o lasa timp de trei ani in grija lui Galeazzo, care este asasinat. Abia atunci este primita la domeniul sotului ei, la Imola.

Anul 1482 gaseste Italia aprinsa de razboaiele dintre state. Caterina se simte umilita de lasitatea lui Girolamo, capitan in armata papala, care in loc sa apere Roma joaca zi si noapte zaruri cu soldatii sai. Ea preia guvernarea domeniilor familiei si constata ca i se interzice accesul in cea mai importanta fortareata din Forli. Fara a ezita, comanda uciderea comandantului fortaretei si cu toate ca sotul ei este asasinat, reuseste sa-i elimine pe tradatori. Ambasadorul Venetiei, impresionat de curajul ei, atunci cand o vede amenintata de pumnalele complotistilor, este cel dintai care o compara cu o tigroaica.

Era insa o tigroaica si in materie de dragoste. Face o pasiune pentru un simplu grajdar, Giacomo Feo, il innobileaza si se casatoreste cu el. Cand dusmanii, condusi de propriul ei fiu, il ucid pe Feo, Caterina nu se gandeste prea mult si condamna la moarte 38 de supusi. Multi altii sunt exilati, torturati sau intemnitati intr-o izbucnire de furie razbunatoare.

Mai apoi, Caterina se linisteste, cladeste o resedinta al carei nume, Il Paradiso, ne spune totul. Cultiva plante medicinale, produce medicamente si cosmetice, cunoaste un membru al fami­liei Medici, Giovanni di Pierfrancesco, cu care se marita si aduce pe lume un fiu. La 35 de ani, era senina, fericita, preocupata de problemele spirituale pe care le studia sub tutela unui stralucit predicator, Girolamo Savonarola.

Dar peste un an sotul ei se prapadeste rapus de o febra fara nume si fortareata este asediata de venetieni. Florenta isi trimite ambasadorul, un anume Niccolo di Bernardo dei Machiavelli, care crede ca o poate manipula pe contesa, dar sfarseste umilit, devenind un fel de sclav al ei. Apare un nou dusman, cel mai periculos, Cesare Borgia, fiu de Papa, pe care multi il numeau: 'Anticristul'. Caterina, pe un cal alb, purtand o armura care ii punea in evidenta formele, lupta cu el si dovedeste un curaj care avea sa fie recunoscut in intreaga Europa. Cesare Borgia o ia prizo­niera, o violeaza si o arunca in temnita. Soarta ei este deplansa de toata Italia. Propriii ei fii o tradeaza si se aliaza cu cel care a capturat-o. Totusi, Caterina isi recastiga libertatea. Nu pentru mult timp. Ea moare in 1509, la varsta de 46 de ani.

Povestea pare un subiect de opera romantica sau poate de film cu Virna Lisi. De fapt este o lectie si o pilda pentru feministele din ziua de azi. Caterina Riario Sforza de Medici a avut totul, a facut totul, a castigat si a pierdut totul. Dar a ramas pentru totdeauna tigroaica din Forli.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de