Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu inteleg de ce la Bucuresti nu te poti targui in magazin cand cumperi un produs asa cum se intampla la Istanbul. De fiecare daca cand incerc sa fac asta mi se raspunde nervos: 'Aici nu suntem la piata!'. Dupa care vanzatorul revine la sentimente mai bune si imi explica de ce magazinele nu scad preturile cand au ele chef: nu le da voie statul.
Acum am inteles. Statului nu-i convine cand negustorul reduce pretul, ci ar vrea doar sa-l majoreze ca sa incaseze mai mult din TVA. Si din cate am citit in revista Saptamana Financiara, ideea de a-l face pe comerciant sa nu micsoreze preturile apartine chiar celui care se lupta cu inflatia: Mugur Isarescu. Guvernul condus de el dadea in septembrie 2000 o ordonanta (99/2000), inca in vigoare, prin care interzicea comerciantilor 'orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie'. Actul normativ prevede si o serie de exceptii de la interdictia vanzarii in pierdere, cum ar fi vanzarile de lichidare sau soldare, vanzarile la poarta fabricii, vanzarile de produse cu deteriorare rapida, precum si vanzarea marfurilor care intr-o perioada de trei luni de la aprovizionare n-au putut fi comercializate. Iar lichidarile de stoc prin reduceri de pret, numite 'vanzari de lichidare', sunt permise comerciantilor doar cand isi intrerup activitatea, isi muta spatiul de vanzare, isi suspenda activitatea din motive sezoniere cel putin cinci luni dupa lichidarea de stoc sau cand modifica profilul structurii de vanzare. De asemenea, vanzarile la solduri se pot efectua numai doua perioade pe an, cu o durata maxima de 45 de zile fiecare, dupa ce a fost notificata in prealabil primaria.
Iata cum intra statul cu bocancii in pravaliile oamenilor ca sa-si incaseze impozitele, iar apoi tot el se mira ca dau faliment si isi trimit angajatii in somaj. Mai nou, dupa ce Emil Boc s-a aratat suparat pe scumpirea benzinei a tacut malc si s-a multumit sa incaseze jumatate din pretul carburantului sub forma de accize, peste care pune TVA cu cinci procente mai mare decat anul trecut. Si apropo de premierul Boc si de politica guvernului sau. Cand a vazut ca statul roman e cel mai sarac din UE, cu venituri bugetare de 32% din PIB, fata de o medie comunitara de 42%, si-a zis ca solutia e combaterea evaziunii fiscale.
Din pacate, nu aceasta-i calea. Modelul german nu se potriveste unor tari ca Romania sau Grecia, ci mai degraba cel turcesc. Solutia, asadar, nu e majorarea taxelor si reglementarea mai drastica a activitatii comerciantilor pentru a se combate 'furtul', ci un impozit forfetar pe care sa-l achite oricine doreste sa desfasoare o activitate intr-un anumit domeniu. Apoi, dupa ce respectivul comerciant plateste taxa, face ceea ce vrea el. Creste sau reduce preturile, se targuieste 'ca la piata' in propriul magazin. De fapt, daca ne gandim bine, asta-i si esenta capitalismului – piata –, nu asigurarea de venituri statului...
Dar mai mult, sistemul fiscal trebui pus la punct in asa fel incat cine are posibilitatea sa plateasca taxa forfetara in avans sa primeasca un discount care sa fie cu atat mai mare cu cat aceasta se achita mai repede. Mai departe, in functie de usurinta cu care se plateste taxa se pot identifica ramurile dinamice si elabora strategii sectoriale, dupa cum se pot determina si care sunt domeniile deficitare ca oferta. Si in definitiv o taxa forfetara se poate dovedi si echitabila (ca tot le place guvernantilor acest cuvant!), fiindca atunci cand taxeaza Fiscul cu 16% atat profitul, cat si dividendele, se pune intrebarea: Cu ce contribuie statul la business-ul companiei ca sa devina partas la castig?!
Statul trebuie sa se margineasca sa adune cat fac cheltuielile cu infrastructura, invatamantul, ordinea publica, armata etc. si sa puna apoi 'devizul' – sub forma taxei forfetare – pe masa companiilor. In caz contrat va continua sa incerce – dupa model german – sa aduca la suprafata economie informala, insa singurul rezultat va fi acela ca activitatea pe care doreste sa o 'albeasca' nu mai e prestata.
