x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Toamna se numară retragerile

0
Autor: Gabriela Vranceanu Firea 07 Sep 2007 - 00:00

Sunt absolut convinsă că, dacă domnul Voiculescu ar fi căutat sprijin parlamentar pentru ridicarea la rang de oraş a vreunei comune, infiinţarea unei universităţi particulare obscure, amplasarea unor borduri de marmură pe nişte podeţe - tot felul de aiureli de care găseşti zilnic prin Parlament - ar fi găsit susţinere.



Guvernul Tăriceanu s-a născut eşuat, căzut, picat, demisionat. Nici nu depuseseră bine miniştrii jurămăntul la Palatul Cotroceni, că se şi pregăteau să işi facă bagajele şi să plece. Insuşi premierul Tăriceanu cu o mănă işi aranja obiectele personale pe birou şi cu cealaltă işi impacheta dosarele, pixurile.


Acest guvern, condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu şi şicanat de preşedintele Băsescu, işi trăieşte un nou moment de comă, ca multe altele de pănă acum. Intorşi din vacanţa parlamentară, politicienii noştri au venit cu gănduri mari. Ba unii dintre ei s-au făcut că işi consultă şi forurile locale, statutare, pentru a anunţa diferite acţiuni politice, menite să intimideze Guvernul şi să facă ordine in viaţa noastră politică, ce se dezvoltă haotic şi pe mult prea multe planuri, faţă de căt de simple sunt problemele noastre.


PSD s-a reunit la Bran şi de-acolo, odată inhalat aerul de munte, s-a incordat, anunţănd o moţiune de cenzură pănă la data de 10 septembrie. Adică pănă lunea ce vine. Cu precizarea că nu este un gest indreptat doar impotriva Cabinetului Tăriceanu 2, ci faţă de toată activitatea guvernamentală a Alianţei D.A., inainte şi după rupere.


Intre timp, inhalănd aer poluat de Bucureşti, politicienii s-au mai răzgăndit. Sau au fost obligaţi să se sucească. De ce ar trebui să scoatem Guvernul de la aparatele care l-au ţinut in viaţă de aproape 3 ani? Şi de ce ar trebui să-i punem in dificultate pe liberali? Şi, in general, de ce nu-şi vede PSD-ul de treabă şi agită apele şi-aşa tulburi? Cam aşa găndesc seniorii celui mai important partid de opoziţie.


Aşa şi-au şi impus punctul de vedere şi l-au trimis in derizoriu pe preşedintele partidului, Mircea Geoană. Acum, nu neapărat doresc să-i sar in ajutor domnului Geoană, dar aceşti politicieni, care şi-au expus preşedintele de partid, nu i-au făcut doar lui un rău, incercănd să-l compromită, ci şi formaţiunii politice din care se adapă şi ei.
Acest amănunt l-au cam pierdut din vedere.


Dar, cum spuneam, treaba PSD-ului pare a fi autodistrugerea, atunci cănd este lăsat de unul singur, iar treaba Guvernului este să supravieţuiască, să facă eforturi pentru a putea respira şi ii iese foarte bine atunci cănd il ajută PSD-ul, PC-ul şi UDMR-ul, uneori şi PRM-ul, cu voturile din Parlament.


Acest Parlament care a ajuns să aibă cea mai execrabilă imagine din 1990 şi pănă acum, graţie preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a făcut un ţel politic din a-l discredita.


Retragerea preşedintelui conservator din Parlament ar putea fi urmată şi de alţi politicieni, dacă aceştia ar realiza că legislativul nu mai este eficient. Partidele sunt mult prea preocupate pentru a găsi motive de dihonie unele cu celelalte, decăt de a căuta puncte comune. In fond, politicienii sunt trimişi in Parlament să ne servească, să ne ajute să avem o viaţă mai bună prin legile pe care le votează, nu prin cele pe care le blochează, rezultănd astfel o viaţă mai chinuită şi mai plină de anomalii.


Sunt absolut convinsă că, dacă domnul Voiculescu ar fi căutat sprijin parlamentar pentru ridicarea la rang de oraş a vreunei comune, infiinţarea unei universităţi particulare obscure, amplasarea unor borduri de marmură pe nişte podeţe - tot felul de aiureli de care găseşti zilnic prin Parlament - ar fi găsit susţinere. Dar proiectele sale, referindu-se la evacuaţii din casele naţionalizate, pensionari, TVA la alimente, in logica contorsionată a jocului parlamentar, au deranjat.


De aceea, nici nu-i de mirare că nu a găsit sprijin. Asta-i politica noastră, acesta-i Guvernul muribund, dar roşu in obraji, aceasta-i opoziţia, incordată, dar uşor de inmuiat.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de