Toc înalt, pietriş şi anestezie pentru cenzură!

Genialitatea lui Gheorghe Dinica se imbraca uneori cu o anume izola­re in lumea lui boema in care sca­pa­rau ca niste fulgere destepte vorbele lui de duh. Cine avea ocazia sa se afle in preajma fratilor siamezi ai genialitatii teatrale Gheorghe Dinica si Stefan Iordache, asezati la o masa de carciuma cu lautari, avea ce povesti toata viata. Dar aparenta distantare a maestrului Dinica era doar coaja sfaramicioasa sub care se afla o inima de aur.

In recentele seriale de televiziune in care Gheor­ghe Dinica stralucea in fruntea dis­tri­­butiei, actorii mai tineri se stran­geau precum fluturii la lumina pentru a asculta povestirile maestrului Dinica. Uluitoare este si istorisirea unui alt maestru al scenei – Florin Zam­firescu. Se filmau scene dupa scene ajungandu-se la 18 ore de mun­ca pe platourile de filmare. Po­vestea maestrul Florin Zamfirescu ca de cateva ori a simtit ca nu-l mai tin picioarele si s-a culcat pe podea sa fure cateva minute de somn. Va dati seama ce frant de oboseala era incat a simtit nevoia sa se aseze pe dusumeaua platoului de filmare. Intr-adevar, a atipit 15-20 de minute, dar cand s-a trezit a simtit ca nu mai statea cu capul pe lemnul tare al podelei. Tampla ii era pe ceva moale si placut.

Mare surpriza a avut Florin Zamfirescu cand s-a trezit ca dormise cu capul in poala lui Gheorghe Dinica. Vazandu-l ce somn chinuit de navetist avea Florin Zamfirescu, maestrul Dinica, cu discretia care l-a caracterizat toata viata, s-a strecurat alaturi de Zamfirescu si i-a asezat bland capul pe genunchii lui asa cum mama ocroteste somnul odorului ei. O superba prietenie i-a legat de zeci de ani pe maestrii revistei, Stela Popescu si Arsinel. Simbioza dintre sufletele lor a avut de luptat si cu vremuri apasatoare. Cupletele lui Stela si Arsinel scrise de sotul Stelei, Mihai Maximilian, contineau multe piscaturi politice la adresa stupiditatilor regimului comunist.

Dar vara la Gradina Boema se facea coada la casa de bilete de cu noaptea. Pentru ca revista era o supapa a nemultumi­rilor romanilor fata de privatiunile impuse de regimul ceausist. Dar replicile curajoase nu treceau usor de satarul cenzurii. La avanpremiera in Gradina Boema se aflau activisti incruntati gata sa foarfece orice cuplet decoltat politic. Atunci, Stela si Arsinel au pus la cale o stratagema desteapta de anesteziere a ac­ti­vis­tilor ceausisti. Cand se apropia cate o replica acida porneau spre oame­nii cenzurii niste fete superbe aducandu-le cafea. In Gradina Boema pe jos era pietris, iar tocurile de 12 cm ale pantofilor frumoaselor scrasneau si faceau larma prin aleea cu pietris. Asa ca nu se mai auzeau replicile sficuitoare la adresa socie­ta­tii socialiste multilateral dezvoltate, iar activistii cu cenzura erau mai atenti la siluetele de viespe ale frumoaselor cu ceasca de cafea.