x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tot ei căştigă…

0
Autor: Victor Ciutacu 11 Iun 2007 - 00:00

Graţie televiziunilor de nişă, singurele cu adevărat căştigătoare dintr-un război politic fără nici o noimă, azi ne vom mai delecta cu o moţiune de cenzură. Asta după ce la finele săptămănii trecute s-a jucat, tot in live-uri de sfărşitul lumii, un alt episod din dramoleta ieftină "consultări la Cotroceni".

De la instalarea aproape frauduloasă a noii puteri, in decembrie 2004, Romănia e intr-o criză politică perpetuă. Incepănd cu momentul T 0, cănd i s-a năzărit că foştii umanişti (de care se rugase cu două săptămăni in urmă să rupă alianţa cu PSD) au devenit subit "soluţia imorală", cum nu-i intră Jucătorului măna-n colac, cum ţara are nevoie de alegeri anticipate. Sau, ca să fiu căt mai riguros, de orice alt premier in afară de Manechin. Sigur, l-ar prefera pe Theodor Stolojan, poate cel mai neperformant premier postrevoluţionar, un om care nu mai are de-mult păreri proprii. După ce s-a gudurat jalnic pe lăngă Ion Iliescu, "dragă Stolo" a trădat, in lacrimile partenerului său politic, PNL taman inaintea alegerilor prezidenţiale, pretăndu-se ulterior la a-l rupe alături de o mănă de carierişti ieftini. Totul, numai şi numai pentru a ajunge la ciolanul afumat fluturat pe sub nas de Traian Băsescu. La o adică, insă, numai şi numai ca  să-şi facă omu’ providenţial damblaua, ar merg pe piaţă şi cacealmalele Monica Macovei sau Vasile Blaga.

Numai că Tăriceanu - un premier cel puţin la fel de mediocru pe căt e şi Băsescu in calitate de şef de stat - s-a pus catăreşte pe călcăie şi continuă să se ambiţioneze. Nu vrea omul să demisioneze şi pace, aşa că ţara o ţine dintr-o panaramă-n alta. Termenul panaramă (i-aş fi putut spune şi bălci sinistru fără să mi se clintească vreun muşchi pe faţă) nu e, după părerea mea, nici un pic exagerat. Ceea ce s-a intămplat in ultimii doi ani şi jumătate la vărful vieţii publice numai politică responsabilă nu se poate chema. De cănd a ajuns la Cotroceni, preşedintele hărţuieşte continuu, declarativ şi faptic, Executivul, ţinănd-o langa cu oligarhii, grupurile de interese şi băieţii deştepţi. Cănd n-o face direct, işi scoate la inaintare, fără pic de imaginaţie, maidanezele şi pudelii din dotare; mereu aceleaşi persoane/instituţii, rulate in funcţie de victima aleasă şi de specializare argatului din dotare. Dat fiind că nici tabăra adversă (care s-a lărgit pe principiul "duşmanul duşmanului meu e prietenul meu") nu s-a lăsat mai prejos, romănii s-au trezit că, taman in anul aderării la UE, au rămas temporar fără preşedinte, l-au pus prin vot la loc şi s-ar putea ca, din varii motive, să mai dea vreo trei ture pe la urne.

Pănă una-alta, graţie televiziunilor de nişă, singurele cu adevărat căştigătoare dintr-un război politic fără nici o noimă, astăzi ne vom mai delecta cu o moţiune de cenzură. Asta după ce la finele săptămănii trecute s-a jucat, tot in live-uri de sfărşitul lumii, un alt episod din dramoleta ieftină "consultări la Cotroceni". Aproape nici nu mai contează că iniţiatorii şi semnatarii multipli ai straniului document, mulţi dintre ei foşti miniştri la fel de neperformanţi ca aceia pe care-i injură, nu prea-s lămuriţi ce motive concrete de cădere ar avea Guvernul Tăriceanu II. Important e că, sub falnicul stindard "Cabinetul Tăriceanu trebuie să plece", vom avea parte de incă un circ televizat. Iar vom avea desfăşurări energofage de forţe, iar studiouri de televiziune improvizate la Parlament, iar ediţii speciale, iar reacţii ale ingrijoraţilor de serviciu din societatea civilă, iar dătători cu părerea, iar şi iar calcule, negocieri şi trădări.

De ce trebuie să suportăm perpetuu această mizerie? Pentru simplul motiv că două găşti profund politice duc, fără pic de menajamente şi jenă, un război de uzură pentru controlul robinetelor cu bani publici. Iar a treia stă deocamdată pe tuşă, se dă un soi de adunare de maici franciscane indignate de limbajul licenţios al păcătoşilor şi filosofează adănc asupra uşii prin care ar putea pătrunde căt mai discret la masa unde se-mparte caşcavalul bugetar. Acesta-i unicul mobil care-i mănă-n luptă pe toţi. Aşa că, indiferent de rezultatul votului din Parlament, un singur lucru e cert: tot ei căştigă…

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de