x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Trompetele

0
Autor: Razvan Barbulescu 07 Noi 2011 - 21:00

Cand spunem ca politica e curva, jignim curvele. Cum le zic golanii, trompetele.
Ne incapatanam sa credem ca intre ideea morala si cea politica se poate stabili o cat de mica legatura. Ceva acolo, o ita, o curea de transmisie, o roata dintata parca ar trebui sa fie.

Mai exact, credem ca intre cei sapte ani de acasa, anii de scoala, intre moralitate, pe de-o parte, si frumoasa meserie de polician, pe de alta, o exista vreo determinare.
Faptul ca in 2011 Romania a ajuns cea mai saraca tara din Uniu­nea Europeana trebuie sa-si gaseasca o explicatie in calitatea conduitei, pri­ce­perii, scolarizarii clasei politice, a guvernului, a unui ministru. Personal, mi-e imposibil sa cred ca Boc, Igas, Ialomitianu, Anastase, Udrea & comp sunt mari valori in sine, iar Romania nu le 'datoreaza' chiar nimic din starea in care e.

Mi-e imposibil sa cred ca un mi­nistru dovedit o catastrofa in mai toa­te imprejurarile guvernarii poate re­a­liza un lucru eficient pentru tara. Im­posibil de conceput sa fie prost sco­lit, incompetent, trombonist, sme­cher, sforar, dar, labartat in limuzina executivului, sa ni se dezvaluie ca un emi­nent politician.

Ministrul de Finante Ialomitianu zice ca e o placere sa mai treaca pe la Ban­ca Nationala, mai invata cate ceva de la guvernator. Ceea ce nu e rau, dar daca o facea la vreme, la cursuri intensive organizate de Banca Nationala, nu era mai profitabil pentru tara? Sau cum se poate aventura un ministru in observatii privind lim­ba romana sau in dezvoltarea de proiecte europene, cand exprimarea sa tradeaza lipsuri ce tin de gimna­ziu?

Recent, inaintea alegerilor in PDL Constanta, s-au facut afirmatii bubuitoare. Fostul lider tragea in colegi de parca erau din opozitie. 'O perioada indelungata pe plan local, spunea el, ne-am confruntat cu... scenarii de tradare, conflicte, reprosuri. Cuvantul lupta murdara in interiorul organizatiei trebuie sters...'

Exact in acelasi sens se explica jurnalistilor si castigatoarea ale­ge­rilor, explicand pe indelete teh­no­lo­gia jegoasa prin care va pierde. Stu­poa­re. Dupa numararea voturilor, a aflat ca a castigat. In consecinta, si-a su­cit declaratia: in ciuda presiunilor, sunt convinsa ca PDL-ul are 'caractere tari'. Hotii probau caractere tari.

O ultima declaratie a castigatoarei lamureste definitv raportul intre ca­racterele tari din partid si solidaritatea necesara in final: 'Am participat la petrecerea oferita de domnul presedinte la invitatia dumnealui si va transmite ca asteapta de la noi solidaritate, unitate si, dupa cum spunea dansul, sa nu muncim separat...'.
Organizatiile de partid, se stie, sunt 'pepiniera' de cadre. Pe acolo s-au calit si Boc, si Ialomitianu, si Botis, si Udrea, si Anastase... Rodul solidaritatii lor e Romania de azi.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de