x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tudor Octavian: Kraliţa Maria la Balcic

0
Autor: Tudor Octavian 20 Sep 2008 - 00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Am reuşit, prin amabilitatea unei bulgăroaice, stabilită cu afaceri la Bucureşti, să fac rost de un excepţional album tipărit la Ruse, la Editura Dunav Press. Apărut cu ani buni în urmă, volumul, de format mare, se cheamă BALCIC şi e închinat reginei noastre, Maria, al cărei chip apare şi pe copertă.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Am reuşit, prin amabilitatea unei bulgăroaice, stabilită cu afaceri la Bucureşti, să fac rost de un excepţional album tipărit la Ruse, la Editura Dunav Press. Apărut cu ani buni în urmă, volumul, de format mare, se cheamă BALCIC şi e închinat reginei noastre, Maria, al cărei chip apare şi pe copertă.

Am vrut cu tot dinadinsul să obţin cartea, în ciuda demersurilor nu tocmai demne la care am fost obligat, cu sentimentul că mă implic într-o reparaţie istorică. O reparaţie semnată însă de o doamnă din Bulgaria, pe nume Rosiţa Malceva-Zlatkova, nu, cum ar fi fost de aşteptat, de un autor român. Dacă insist asupra modului mult prea ocolit prin care am ajuns în posesia albumului, e spre a sublinia un paradox: bulgarii nu au reţineri cînd e să elogieze românitatea Balcicului şi sporul de civilizaţie adus la Casa noastră Regală în adormitul colţ de rai balcanic. În schimb, noi ezităm sau umblăm pe ocolite, organizînd doar expoziţii ale pictorilor. Se tipăresc şi la noi, de la un timp încoace, serii de volume cu aspect monumental dedicate dinastiei regale, precum acest "Regina Maria la Balcic", cu un accent atît de profund omagial. Ai putea să crezi că Maria a fost cea mai iubită regină a Bulgariei.

N-ar fi prima surpriză, apropo de poziţia bulgarilor vizavi de perioada românească a Balcicului. În localitate există un muzeu de artă, pe care trebuie să-l numim, fără a exagera, cochet, unde sînt expuse, într-o frăţie culturală exemplară, tablouri ale artiştilor români şi bulgari care au pictat la Balcic. Ce-i ciudat e că nici unul din culturalii care au însoţit taberele noastre de creaţie, în anii din urmă, la Balcic nu s-a sesizat de Muzeu şi de simezele acestuia.
Am reuşit, tot aşa, cu simţămîntul că sînt cooptat de bulgari la un proces de recuperare civilizată a trecutului, să procur şi un catalog restrîns al colecţiilor, cel mare fiind în curs de alcătuire. Figurează, în expunere, tablouri de mînă-ntîi de Dărăscu, Alexandru Satmari, Samuel Mutzner, Constantin Petrescu-Dragoe, George Barbieri, George Teodorescu-Romanaţi, C.C. Constantinescu (Ali Baba), George Nikita, Hrand Avakian, Take Papatriandafil, Paul Miracovici, dimpreună cu opere ale unor meşteri bulgari, sensibilizaţi într-un chip ciudat de asemănător, de peisajul
mediteranean al locului.

Personal, am trăit un moment de satisfacţie, dublat de unul de frustrare, văzînd cum bulgarii îi cinstesc pe cîţiva pictori români pe care muzeele noastre încă îi neglijează. Dacă de la Ministerul Culturii nu mai e nimic de aşteptat, fiindcă e o instituţie în derivă, e de neînţeles cum nici o editură nu a prospectat Balcicul, în perspectiva unei colaborări cu bulgarii. Să ai un asemenea subiect, să vezi cum la nivelul marii intelectualităţi bulgăreşti toate uşile sînt deschise şi să rămîi în nemişcare, chiar e un păcat.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de