x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un cap in gura Constituţiei

0
Autor: Lucian Avramescu 18 Sep 2007 - 00:00

CIORNE
"Exhibiţionismul televizistic, mimarea orgasmului in impreunarea cu PD-ul au un tălc: proclamarea oficială de astă dată, a PD-ului, drept partid prezidenţial. Proclamare, repet, OFICIALĂ. E prima dată cănd se intămplă asta. Ea este insoţită, să audă norodul şi să-i intre bine in capul lui sec, de injurături de mamă la adresa celorlalte partide care au fost zdrenţuite ca nişte căini răioşi. Miniştrii liberali sunt nişte imbecili. Vosganian nu numai că are cusurul de a fi armean (un fel de ţigancă impuţită), ci este şi incapabil"



CIORNE
Comunicarea mea cu lumea, puţină şi ajustată, mi-a mai adus o lămurire. Istorică şi politică. Nu-i o noutate, dar niciodată obrăznicia faţă de fiinţa dispreţuită a naţiei, coborătă la rangul şi invelişul unei broaşte răioase, n-a fost mai sfidătoare. Constituţia? O tărfă pe care "o faci" la televizor, in văzul poporului excitat. Grăieşte preşedintele. Cuvăntează să-l vadă şi să-l audă tot poporul, inclusiv sihastrul de mine, rătăcit benevol la Săngeru, zonă ferită de poluarea chimică, dar iată, neprotejată de poluarea cu abjecţii politice. Singurul partid cu care mă consult, zice preşedintele, moderator şi jurător pe Constituţie, este Partidul Democrat. Cu el mă văd, cu el mă consult, cu el mă mărit, cu el verific trebuinţele naţiei şi leg buricul prăpădiţilor de voi, care aţi mierli-o dacă n-aş fi venit, providenţial, Eu.


Să spui măgăria asta intr-o ţară care a donat sănge pe străzi acum 17 ani tocmai pentru a nu mai exista partid unic, tocmai pentru a nu mai exista conducător unic şi dictator, tocmai pentru a nu mai exista o Mare Adunare Naţională alcătuită, vorba regretatului Paler, din Boci!

Declaraţia este insoţită televizistic de imaginea unor limuzine ca nişte raţe leşeşti care, flancate de poliţie, intră la Neptun, in vechea reşedinţă a lui Ceauşescu. In vehiculele cu volan şi computer de bord se găsesc lăţiţi pe perna din spate, singulari, in birourile lor mişcătoare, Elena Udrea, Videanu, Blaga, pesemne Berceanu şi Frunzăverde. Ei sunt sfetnicii naţiei, ei sunt vrednicele vărfuri ale viitorului partid unic. Resturile din maţul gros al FSN-ului au fabricat un partid care n-are cap, n-are picioare, n-are doctrină, are in schimb electorat, pentru că-l are in vărf pe Traian Băsescu. Şi se pare că e destul. Visul-coşmar se va implini in curănd.

Nu-i o noutate, ştim toţi, că domnul Traian Băsescu iubeşte Partidul Democrat. E o iubire pe care a motivat-o pănă acum cu nostalgii legate de viaţa lui de politician. Dar e in stare de iubire, un sentiment cu atingeri umane de azur şi catifea Traian Băsescu? Fără indoială, nu! Pentru partidul unic insă, domnul Traian Băsescu, dăruit de natură cu un imbelşugat egocentrism, măndru de el ca de Steaua Polară şi inverşunat pănă la ură şi crimă cănd intălneşte opozanţi ai visului lui de putere, e in stare să interpreteze, iată, şi aria iubirii. Exhibiţionismul televizistic, mimarea orgasmului in impreunarea cu PD-ul au un tălc: proclamarea oficială de astă dată, a PD-ului, drept partid prezidenţial. Proclamare, repet, OFICIALĂ. E prima dată cănd se intămplă asta. Ea este insoţită, să audă norodul şi să-i intre bine in capul lui sec, de injurături de mamă la adresa celorlalte partide care au fost zdrenţuite ca nişte căini răioşi. Miniştrii liberali sunt nişte imbecili. Vosganian nu numai că are cusurul de a fi armean (un fel de ţigancă impuţită), ci este şi incapabil. Ăla de la Iaşi, tănăr, ministrul Invăţămăntului, nu numai că este mucos, dar este şi bou. Deştept e doar Frunzăverde. Inţeleaptă este doar Elena Udrea. Genial este doar preşedintele. Constituţia e o vacă.

PSD-ul e făcut tărlici. UDMR-ul nu mai e ce-a fost. Conservatorii sunt ăia ai lui Voiculescu. Votaţi, deci, Băsescu! Votaţi, deci, PD! La europarlamentare, la mondiale, la alegerile din Calea Lactee şi la alegerile din Valea lui Peşte Prăjit. Peste tot PD, Băsescu şi Norodul. Intr-o ţară in care am căntat de frică, de nevoie, din oportunism, din laşitate "Partidul, Ceauşescu, Naţia" ni se cere in direct şi la o oră de vărf să ne intoarcem de unde am plecat. "Băsescu, Partidul Democrat, eventual, Naţia". Mică, sfrijită, ascultătoare ca o curcă plouată. Preşedintele comite nu această impoliteţe faţă de Constituţie şi faţă de popor, ci aplică un cap in gură Constituţiei, fără să i se mişte un muşchi pe faţă, fără să roşească. L-a fortificat atăt de zdravăn Referendumul cu suspendarea, incăt nimic nu-i mai stă in cale. Am ajuns, iată, in faza in care preşedintele plantează in faţa poporului parii ţarcului in care ne vom mişca. Preşedintele răde. Cu răsul lui ca o rostogolire de pietre pe un acoperiş de ţiglă pe care-l sparge. Răde spre jurnaliştii pe care i-a porcăit de atătea ori. Măi copii, zice şeful statului părinteşte, şi in spatele vorbelor şi răsului urcă, prin vascularizările gătului lui cu piele ca de curcan, mercurul acelui venin pe care i-l ştiu.


Măi copii, zice preşedintele, sunteţi ai mei, şi are dreptate. In curănd se va inchide cuşca. Curănd se va inchide cercul. Intre timp, ţiganca Eugenia se aşază iar la poarta mea. Singura cerşetoare din Săngeru, văduva septuagenară, trage greu de nişte picioare umflate şi de bagajul unui piept care, căndva, a fost tănăr. Te intămpină cu recunoştinţa unui căine de pripas. Ea n-a auzit de Traian Băsescu, iar PD sună ca un cuvănt dintr-o limbă străină.

Cineva mă strigă peste gard, este luni dimineaţa, că vorbeşte la televizor preşedintele. Despre ce, intreb eu? Despre pensiile private. Dumnezeule, şi aici s-a băgat! Ce ciolan uriaş de ros aceste pensii private! Căte interese inalte sunt pitite dedesubt! Nu deschid televizorul. Imi iau cizmele de cauciuc cu care umblu prin ierburile tăioase şi inalte şi plec. Plec spre păduri. Poate că acolo mierlele şi găinuşele de arin nu vor cănta şi ele "Băsescu, Partidul Democrat, Romănia".
Citeşte mai multe despre:   basescu,   editorial,   preşedintele

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de