x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un cuib

0
Autor: Roxana Roseti 02 Mar 2008 - 00:00

Probabil că unii dintre dumneavoastră s-au cam plictisit să li se tot povestească despre păsările care bântuie prin redacţia noastră. “Dom’le, ăştia au păsări la cap”. S-ar putea, că dacă n-am avea, n-am fi aici, tot timpul la dispoziţia mulţumirilor, nemulţumirilor, aprecierilor, criticilor, solicitărilor dumneavoastră.

Probabil că unii dintre dumneavoastră s-au cam plictisit să li se tot povestească despre păsările care bântuie prin redacţia noastră. “Dom’le, ăştia au păsări la cap”. S-ar putea, că dacă n-am avea, n-am fi aici, tot timpul la dispoziţia mulţumirilor, nemulţumirilor, aprecierilor, criticilor, solicitărilor dumneavoastră.

 

 

Şi-a adunat, pe nevăzute, resturi de staniol, frunze dintr-o plantă decorativă şi chiar linguriţe de plastic. A încropit un cuib subtil sub biroul unui redactor. Atât de subtil, încât redactorul cu pricina nu l-a observat decât în clipa când piciorul a atins ceva. Porumbiţa “a născut” un ou! “Cum să stau eu la un birou cu un cuib cu pasăre şi cu ou”, se văita colegul dăruit inopinat cu acest cadou original. Colegii s-au străduit, fiecare după puteri, să-l convingă că e un lucru bun, chiar dacă argumentul nu a fost unul dintre cele mai bune: “Lasă, măi, că ăsta e semn de noroc!”. De fapt, ne-am gândit că, dacă porumbiţa nu îi va aduce în viaţă fata multvisată, BMW-ul, călătoria în jurul lumii şi vila cu piscină, îi va aduce măcar sănătate. A doua zi s-a descoperit că cineva a aruncat şi cuibul, şi oul. Băiatul nostru era foc şi pară: “Acum îmi pare rău. La început am fost supărat că m-am căptuşit cu aşa ceva sub birou, dar după aceea m-am bucurat, că m-am gândit că îmi aduce noroc”.

 

 

Dimineaţa, din rafturile dulapurilor de redacţie se iţesc două capete speriate de porumbei. Peste noapte dorm acolo, se pare că unul dintre ei chiar pe Regele Mihai. Adică pe portretul Regelui Mihai, aflat pe coperta unei Realităţi Ilustrate. Ce s-a întâmplat cu păsările, ce s-a întâmplat cu oamenii? Greu de răspuns.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de