x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un PSD pregătit de logodnă cu PD-L

0
Autor: Ion Cristoiu 29 Feb 2008 - 00:00

Pentru ca PSD să poată fi invitat la o coaliţie de guvernare cu PD-L fără prea mari probleme, Traian Băsescu are nevoie de un PSD fără Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc.



Disponibile pentru a fi strânse într-o concepţie, referirile publice la PSD ale lui Traian Băsescu nu sunt ale unui analist politic, ci ale unui politician. Din acest punct de vedere, votul din recentul Consiliu Naţional trebuie judecat şi prin raportare la ce vrea Traian Băsescu de la PSD. Prin împărţirea în Băieţi Buni şi Băieţi Răi, prin înfăţişarea reformei în PSD drept o înlăturare a lui Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc, dar mai ales prin condiţionarea aducerii la putere a PSD de victoria Băieţilor Buni, Traian Băsescu urmăreşte câteva scopuri bine determinate:


1) Micşorarea drastică a zestrei electorale a PSD.
PDSR mai întâi, şi PSD mai apoi s-au impus electoral prin imaginea de unitate fără fisură. Excepţie făcând momentul APR în 1997, când (culmea coincidenţei!) gruparea Meleşcanu s-a rupt din PDSR tot în numele reformei şi, mai ales, tot în numele desprinderii de trecutul iliescist, formaţiunea făurită de Ion Iliescu n-a lăsat o clipă impresia unui spaţiu de confruntări între diferitele grupări. Toate conflictele interne – şi au fost destul de multe – au fost rezolvate în chip discret, fără ca ele să ajungă în spaţiul public. Nici după alegerile din 2004 nu se poate spune că în PSD s-au conturat două grupări egale ca forţă: a reformiştilor şi a conservatorilor. Aşa-zişii reformişti se reduc la câteva persoane din mult trâmbiţatul Grup de la Cluj. Lipsit de eficienţă electorală, dar mai ales de un program politic clar, sloganele "Jos Iliescu!",  "Să ne orientăm spre intelectuali!" sunt vorbe goale. Grupul de la Cluj s-a conturat ca o grupare proeminentă în partid printr-o campanie abilă a presei subordonate lui Traian Băsescu şi aşa-zisei societăţi civile. Supradimensionarea Grupului de la Cluj până la a-l înfăţişa ca întruchipând o forţă uriaşă în PSD, prezentarea intrigilor acestui Grup ca alcătuind o Revoluţie a Binelui în PSD – teze vehiculate de Traian Băsescu şi asumate de maşinăria sa de propagandă – au avut menirea de a contura şi adânci imaginea unui PSD zguduit de o confruntare internă de proporţii şi, prin asta, a unui partid în pragul sciziunii. Scăderea PSD în sondaje îşi are una din cauze şi în această imagine a partidului, nouă în anii postdecembrişti.


2. Prin reformă, "curăţenie", înţelegându-se scoaterea din PSD nu numai a lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase, ci şi a celor grupaţi în jurul celor doi, ţelul ascuns al lui Traian Băsescu îl reprezintă pregătirea PSD pentru a putea fi partener de guvernare al PD-L după alegerile generale. Preşedintelui îi e limpede că, în ipoteza că PD-L nu obţine majoritatea absolută după parlamentare, o coaliţie cu liberalii e imposibilă. Chiar şi prin înlăturarea lui Călin Popescu Tăriceanu, PNL n-are cum să se alieze cu PD-L. Nu atât pentru că e vorba de partidul prezidenţial, ci pentru că numără în rândurile sale disidenţii din PNL. Pentru ca PSD să poată fi invitat la o coaliţie de guvernare cu PD-L, fără prea mari probleme, Traian Băsescu are nevoie de un PSD fără Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc. Pentru că:

a) Cei trei s-au afirmat ca adversari categorici ai lui Traian Băsescu. O alianţă cu un partid din care fac parte cei trei ar suna ca dracu'!

b) Cei trei, dar mai ales Ion Iliescu, întruchipează imaginea de Stânga a PSD. Prin eliminarea lor, PSD capătă o imagine mai aproape de Centru. Mult mai aproape de poziţiile de Dreapta ale PD-L.

c) Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc, dată fiind experienţa lor politică, sunt mai greu de tras pe sfoară de Traian Băsescu, mai ales că respectivii n-au complexele lui Mircea Geoană faţă de Traian Băsescu.

d) O dată cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase ar pleca şi electoratele celor doi. PSD ar deveni un partid de mâna a doua, fără pretenţii prea mari în cazul unei alianţe de guvernare cu PD-L.

e) Invocând existenţa unui PSD reformat, altfel decât cel cu care s-a războit până acum PD, Traian Băsescu nu-şi riscă electoratul captiv patronând o alianţă cu PSD.


Indiscutabil, PSD nu va obţine majoritatea absolută chiar şi în condiţiile revenirii la vârf a lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea. E pregătit PSD pentru încă patru ani de Opoziţie? E o întrebare legitimă dacă ne gândim că, după parlamentare, numirea premierului va depinde de Traian Băsescu.

Citeşte mai multe despre:   basescu,   traian,   editorial,   psd,   iliescu,   pd-l,   ion

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de