x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un truc electoral deja eficient

0
Autor: Ion Cristoiu 28 Aug 2007 - 00:00

Afacerea cu Moţiunea de cenzură a fost găndită ca o strategie electorală. Se vede asta din campania dusă de PSD in zilele din urmă.



După intălnirea de la Bran de la 15 august 2007, conducerea PSD a adus la cunoştinţa opiniei publice, prin vocea lui Mircea Geoană, decizia formaţiunii de a depune o moţiune de cenzură impotriva Guvernului Tăriceanu.

Anunţul a stărnit zămbete neincrezătoare, unele chiar ironice.

Partidul Democrat a şi prins să declare pe la toate colţurile de stradă ale televiziunilor că e vorba despre o simplă comedie: PSD nu va depune nici o Moţiune.

Reacţia PD rămăne explicabilă. Partidul buzunarului de la spate al lui Traian Băsescu se vrea un ocupant exclusiv al strampontinei din Opoziţie. După ce, timp de doi ani şi ceva, şi-au hrănit clientela politică de la Buget, lăsănd să le curgă şi lor ceva in buzunare (ce le mai lăsa nesaţul lui Traian Băsescu), PD s-a apucat să critice in gura mare Puterea. Incercănd o uriaşă, obraznică trişerie, deoarece prin Liderul lor absolut, Traian Băsescu, prin căpuşele din administraţia locală şi prin şobolanii din presă, el e in continuare la Putere.

Reacţia PD e, aşadar, politicianistă.

Scepticismul unor analişti şi chiar cel al unor politicieni sunt insă corecte.

Şi nu atăt prin raportările la negustoria din Parlament dintre PSD şi PNL, căt mai ales prin raportare la perioada anterioară anunţului.

O Moţiune de cenzură e totdeauna punctul culminant al unui proces de denunţare violentă a Guvernului.

Se presupune astfel că Moţiunea de cenzură e gestul prin care Opoziţia vrea să salveze ţara de aşa-zisa guvernare dezastruoasă.

PSD nu a impărtăşit insă această poziţie.

E drept, din cănd in cănd, căte un lider al formaţiunii se apuca să critice un anume domeniu al guvernării.

O făcea insă atăt de neconvingător, incăt ii era limpede pănă şi unui străin de politica autohtonă că-i vorba despre indeplinirea in lehamite a unei exigenţe de rutină.

Mult mai semnificativ, nici anunţarea Moţiunii n-a fost urmată de o denunţare convingătoare a Guvernului Tăriceanu.

Mircea Geoană şi-a argumentat decizia de depunere a Moţiunii prin formulări cum ar fi: Guvernul Tăriceanu a pierdut increderea populaţiei şi a majorităţii partidelor politice romăneşti, "a eşuat in faţa populaţiei", "are o prestaţie lamentabilă" in atragerea fondurilor europene, "ineficienţa şi incompetenţa acestuia dăunează ţării".

Corecte, poate, dar marcate evident de o artificialitate ce sare imediat in ochi.


Afacerea cu Moţiunea de cenzură a fost găndită ca o strategie electorală. Se vede asta din campania dusă de PSD in zilele din urmă. Criticilor violente la adresa Guvernului li s-au substituit făgăduieli de ce va face partidul după ce va ajunge la guvernare. De regulă, astfel de făgăduieli sunt cultivate in campaniile pentru alegerile parlamentare. Prin ele se speră că se vor obţine voturile alegătorilor.

PSD nu participă la nici o campanie de alegeri. Trecerea Moţiunii de cenzură nu depinde de votul romănilor nici cu un vărf de unghie.

E limpede că anunţarea Moţiunii de cenzură a urmărit o lovitură de imagine:

- PSD reaminteşte electoratului că n-are nici un tărg pe şest cu PNL. La o adică, el se poate supăra şi depune Moţiune de cenzură;

- PSD face un exerciţiu de arătare a muşchilor. Guvernul Tăriceanu - vor să spună liderii PSD - depinde exclusiv de forţa parlamentară a PSD;

- PSD işi defineşte mult mai bine liniile directoare ale programului său, văzut ca net diferit de cel al PNL.


Pentru ca această strategie să reuşească se impunea contracararea impresiei că e vorba doar despre un joc.

Pentru asta, conducerea PSD a ales drept truc teatrul preocupărilor pentru formarea noului guvern.

Deşi Moţiunea de cenzură nici n-a fost depusă, liderii PSD declară că Mircea Geoană şi nu altul trebuie să fie premier.

La răndu-i, Mircea Geoană ii cere lui Traian Băsescu să-l desemneze ca premier.

Era greu de crezut că acest truc va ţine.

Şi totuşi, iată, a ţinut!

Politicieni, jurnalişti nu discută decăt dacă Mircea Geoană va fi sau nu premier.

Surăsurile sceptice in legătură cu seriozitatea anunţului au dispărut. Au dispărut şi indoielile că Moţiunea de cenzură va trece prin Parlament.

Toată lumea se comportă ca şi cum Guvernul Tăriceanu a şi căzut. Numai că Guvernul Tăriceanu n-a fost nici măcar supus Moţiunii de cenzură.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   psd,   cenzură

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de