x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un vecin celebru

0
Autor: Tudor Octavian 22 Noi 2005 - 00:00
"Ce zici de X?" Persoana care vrea sa stie ce parere am despre cariera lui X e Y, un vecin de treaba.

Genul de om care ar fi si mai de treaba daca n-ar exagera cu calitatea de vecin. Mai ales ca nu e o calitate, ci o intamplare. Va veni poate si vremea cand ne vom agata pe piept, la plecarea de acasa, niste placute tip de avertizare: "Azi n-am chef de discutii,va rog nu insistati", "Vedeti-va de drum, sunt foarte grabit", "Am fost colegi, dar nu exagerati cu efuziunile", "Nu ma uit la Surprize, Surprize", "Sunt meschin, nu dau bani cu imprumut".

Domnul X a locuit un timp in blocul unde sta si Y. Am fost mult mai vecin cu X decat cu Y, deoarece apartamentul sau se gasea pe acelasi palier cu al meu, pe cand apartmentul lui Y e cu trei etaje mai sus. In cei cinci ani, in care X a locuit in blocul nostru, omul nu s-a remarcat prin nimic. Si-a scris probabil cartea care l-a facut peste noapte celebru si i-a permis sa-si cumpere o casa la Madrid, dar ca vecin a fost lamentabil. Se poate si asa, sa fii un vecin mediocru, chiar nedemn de conditia de vecin, dar sa te ia brusc in seama Franta, Spania si Anglia. Cinstit vorbind, nici nu l-am socotit pe X un vecin adevarat. Nu s-a trezit niciodata c-a ramas fara paine, ca sa-i dau pana a doua zi o jumatate, n-am stiut cand pleca si cand venea, n-am stiut nici unde pleca, nici de unde venea, isi platea intretinerea cu o promptitudine care aducea a trufie, iar cand ne vedeam, saluta grabit, ca si cum ar fi vrut sa-mi indrepte atentia spre cele sapte placute atarnate pe piept, inscriptionate cu majuscule: "Nu ma intereseaza fotbalul", "Pardon, nu va cunosc", "Astazi chiar ca n-am chef de vorba", "N-am un bilet de autobuz in plus", "Nu stiu cat e ceasul", "Nu dau bani la cersetori", "Nu m-am culcat cu Andreea Marin".

Astfel stand lucrurile, nu vad ce-as mai putea zice despre X. In schimb, ghicesc ce urmareste domnul Y, deschizand discutia despre norocul care a dat peste X. Si nici nu-i nevoie sa ma chinui cu ghicitul, fiindca Y nu asteapta sa raspund. "Pai - zice el - n-a fost, dom’le, vecin aici, cu noi?!!"

Domnul Y e mirat, dar e si nitel indignat. Pentru el, X n-a fost deloc o enigma. Din doua una: ori esti vecin, ori enigma! Nu-i corect sa fii cinci ani un vecin oarecare si, deodata, fara ca macar vecinii, care-s cei mai indreptatiti sa stie cine esti si cu ce te ocupi, sa devii vedeta europeana. Asta poate sa insemne multe, dar cel mai grav e ca ne da peste cap tot ce ne-au invatat Marx, Engels, Lenin si Stalin ca e egalitatea. Mai bine zis, egalitatea in jos. Cand ai fost cinci ani egal in jos, cum sa-ti permiti tu, ma X, sa nu mai fii egal? S-ajungi egal in sus? "Pai, ma, vecine - se lamenteaza Y, cu tristetea omului care a mirosit el la un moment dat tradarea - nu cumpara X ca noi toti de la Alimentara din colt? Nu-l vedeam eu ce pantofi scalciti avea? Nu stim noi ca era divortat? Cum vine asta?" As vrea sa-i raspund: "Nu stiu cum vine, dar uite ca vine". Daca n-o fac, e fiindca astept sa vad ce are de gand Dumnezeu. Intr-o seara, m-a sunat Dumnezeu. "Cum, Tudore, un om de valoarea ta sta la bloc cu alde Y? Ia sa-ti aranjez eu o vila in Florida si sa vorbesc sa-ti traduca toate cartile la Abrams. Bine, ma baiatule, sa fii tu atat de bun si sa nu-mi spui ca ti-e greu? Ce fel de vecini suntem? Hai ca se rezolva, iti telefonez de indata ce rezolv chestia."

N-au trecut decat opt ani de atunci, dar, cum vine noaptea, cum ma duc langa telefon.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   vecin

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de