x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un viscol cât o lecţie de istorie

0
Autor: Adrian Vasilescu 31 Ian 2012 - 21:00

Cum de ne-am trezit loviti dintr-o data, cu atata forta, de un vartej de zapezi si de vanturi intr-un moment ce parea sa confirme previziunile de iarna blanda in luna lui gerar? Intrebarea nu-i lipsita de sens. Caci, pana sa se fi pornit viscolul, au fost multe zile excesiv de calduroase. fii dintr-o data…

… In vara lui 2005, uraganul 'Ka­trina' lovise cu furie coasta de sud a Statelor Unite. Un vartej neobisnuit de puternic. Au murit 2.000 de oameni si au fost contabilizate mari pagube materiale. Specialistii au explicat atunci ca uraganele isi aduna forta din excesul de caldura de la suprafata apelor oceanelor. In august 2005, din Golful Mexic, unde apele de la suprafata erau mult mai calde decat media istorica a lunii august, a pornit furtuna. Fara indoiala, si acum, in 2012, ferocitatea viscolului care a lovit Romania a fost, daca nu determinata, cel putin amplificata de excesul de zile calduroase peste media istorica a lunii ianuarie.

Fenomenele din economie sunt, adesea, aidoma celor din natura. Nici naturii, nici economiei nu-i fac bine excesele. Supraincalzirea, de exemplu. Sfertul de secol de aur al lumii capitaliste – cei 25 de ani de crestere economica exceptionala de dupa al doilea razboi mondial, in America de Nord, in Europa de Vest si in Japonia – a curs fara intreruperi tocmai pentru ca economiile amintite n-au cunoscut excese. Au fost 25 de ani fara supraincalziri in economie.

Sa ne amintim ca Marea Criza din 1929-1933 a lovit atat de puternic planeta dupa ce si-a adunat forta din 'apele' supraincalzite de la suprafata vietii economice si sociale de dupa primul razboi mondial. 'Anii nebuni' ai Americii, cu dezlantuiri in toate domeniile, care au culminat dupa 1926 cu iluzia dusa la absurd ca preturile actiunilor la bursa pot creste la nesfarsit si ca oamenii se pot imbogati la nesfarsit, au fost principala cauza a dezordinii economice si sociale planetare de la cumpana deceniilor al treilea si al patrulea din secolul XX.

La fel si criza globala actuala: ea si-a adunat forta din 'apele' supraincalzite ale vietii economice si sociale de dupa 1970. Sfertul de secol de aur fusese lasat in urma. Istoricii au consemnat ca ar fi fost incheierea glorioasa a revolutiei industriale clasice. Dupa 1970, cand au devenit dominante tehnologiile neconventionale – fapt care, conjugandu-se cu ruperea definitiva a legaturilor cu etalonul aur, a dat li­bertate banilor sa zburde prin lume – vechile modele de gandire si de comportament s-au trezit ca sunt depasite. Iar accentul pe economia serviciilor (financiare, asigurari, telecomunicatii, transporturi) a facut ca, deseori, soft-urile sa se rupa de hard-uri.

Banii insisi, de prea multe ori, au pierdut legatura cu baza lor de lansare: economia reala. Sistemul financiar s-a supraincalzit. Laurea­tul Nobel Joseph Stiglitz aminteste ca un statistician a numarat, intre 1970 si 2007, peste 120 de crize financiare mici sau medii. Marile Turbulente starnite in anii 2007-2008, de care inca n-am scapat, devenisera inevitabile.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de