Una fumăm la Costeşti, alta pe Eurosport

M-am prins. Rostul băilor de mulţime e de a testa electoratul. - Băi, hai să vedem, trăiţi, bă, bine, hă, hă, hă? - Păi, să vedeţi, o pâine, ceva sare s-or mai găsi... - Foarte bine, hă, hă, hă, că nu se poate totul din primul mandat. Primul mandat nici nu se pune. Primul mandat e ca la prima strigare, ne cunoaştem mai bine, hă, hă, hă, hă... Sâmbrele, năşitul, botezatul, turismul prin reprezentanţi au rol ecologic. Să cureţe electoratul fidel de ăla sătul. Sătul de alegeri.

Oamenii politici s-au împrăştiat strategic. Unii, la televizor, explică ştiinţific, convingător, cu argumente că suntem tâmpiţi. Că nu-nţelegem. Economia şi chestiile astea, cum le zice, guvernatul şi criza, sunt grele, nu-s pentru căţei. Nu ne-o zic pe faţă, nici că suntem căţei, nici că suntem tâmpiţi. Aroganţa e inclusă, ca meniul de dimineaţă la hoteluri. Pe urmă vine Isărescu şi te lămureşte. Cum e, de exemplu, cu întrebarea de om prost frământat de dileme: cine plăteşte cele

20 de miliarde de la FMI? Întrebare pe care Micul Muc şi Băse Le Grand au lăsat-o să plutească în derivă, să se lovească de capetele României profunde până n-or mai avea aer.

Dar, zic, vine guvernatorul şi zice pentru tot bizonul: "le plătim din cele 30 de miliarde pe care ar trebui să le luăm de la UE. Pe proiecte". Mişto. Care proiecte? Câte proiecte a făcut România la vârf în două decenii de stupid people şi cam ce dimensiuni au avut? Nu pomenim de alea la care am dat cu jula, deturnate, ci la alea cinstite, de anvergură, să te mândreşti şi să-ţi iasă şi banul la buget. Ca să nu mai amintim că în arealul nostru de nunţi, botezuri şi paranghelii cu hă-hă-hă, pentru plata celor 113 impozite (necesarul pe an), investitorul masochist are nevoie de 202 ore.

Opt zile juma' pentru cozi, tăiatul chitanţelor, numerotarea cotoarelor, capsarea, inventarierea lor şi refacerea moralului la psiholog (adesea la psihiatru). În acest sens (şi în treacăt vorbind) e de-a dreptul kitsch promisiunea (similară caterincilor electorale însoţite de mititei, fasole bătută şi bere moca) instalării metroului între Drumul Taberei şi Pantelimon, când numai amărâtul de pod de la Băneasa durează de ani, producând doar victime, vizite de lucru, înjurături şi divorţuri din cauza întârzierilor în trafic.

Dramatic sacrificiul Guvernului care în prag de alegeri se iţeşte patriotic să salveze ţara de hoardele de bugetari, şmecherindu-i pe ăia care rămân că vor fi plătiţi mai bine. Golănie. Mai întrebăm o dată: cine, mama dracului, a umflat schemele bugetarilor cu atâta nesimţire la fiecare instalare de cabinet? Cine a reinventat Ministerul Tineretului şi Sportului cu o populaţie bugetară mamut, cu departamente munca în zadar şi direcţii ce dijmuiesc porţiile sărace de la gura sportului românesc, de la an la an mai rahitic?

Şi apropo, o întrebare pentru ministreasa Plăcintă: cum priveşte două (azi, numai două) dezastre pentru care ar trebui să se întoarcă în judeţul natal? Prima: marea înotătoare Camelia Potec s-a lăsat de performanţă, fiindcă nu mai are bani să-şi plătească antrenorul. Câţi au auzit de Potec şi cine de Plăcintă?

A doua: loturile de canotaj sunt terorizate la antrenament pe Lacul Snagov de neamprostimea cu vile şi ambarcaţiuni de fiţe care a ocupat zona, categorie socială cotizantă politic la toate partidele, de aia îşi spune apartinică. Sunt doar două întâmplări pentru care Muzeul Tineretului şi Sportului este obligat să se autospulbere, să-şi trimită exponatele acasă cu direcţii şi proiecte cu tot.

Sau. Cine, mama dracului, a reinventat Ministerul Turismului într-o ţară fără autostrăzi sau şosele decente? Să faci o instituţie doar pentru o persoană şi de grija unui partid e un gest sub pragul decenţei şi în Botswana sau Mali, ţări cu care ne înrudim la infrastructură. Facem pariu că ministerele menţionate vor scăpa cel mai ieftin din strategia Pogea?

În acest timp s-au lăţit fără noimă, până la prost gust, năşitul de partid, tăierile de moţ, întâmpinările cu pâine - sare - trăscău, schimburile de poale largi, lungi şi înflorate, înfrăţiri televizate cu împăraţi, preşedinţi şi regi care au umplut România de turnuleţe.

Fără legătură cu aceste manifestări pitoreşti însă, te întrebi ca prostul cum se face că nici un politician, niciodată, n-a deranjat mafiile cerşetorilor, peştilor, recuperatorilor, care ne-au făcut brandul de ţară...? Iată un detaliu ce i-a scăpat blondei în imnul ministerului şi în clipul turistic oferit lumii. Una fumăm la Costeşti, alta pe Eurosport.