x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ungaria a căzut de pe harta Europei

0
Autor: Liviu Voinea 03 Ian 2012 - 21:00

Ungaria devine prima tara din UE care se plaseaza clar in afara de­mo­cra­tiei si a economiei de piata. Modi­fi­carea Constitutiei, in sensul cresterii pu­terii Guvernului si a castrarii Bancii Centrale (Guvernul va avea ac­ces la rezervele valutare ale bancii cen­trale – pe model argentinian), precum si in sensul restrangerii unor drepturi si libertati cetatenesti, a in­gra­dirii justitiei si a condamnarii par­ti­dului de stanga ca urmas al comunistilor, reprezinta o noua treapta pe scara masurilor luate de Guvernul Orban.

A inceput cu nationalizarea fondurilor de pensii private, o masura pentru care se pot gasi justificari, dar la care se putea ajunge si altfel (cum ar fi prin eliminarea obligativitatii contributiei la pensiile private). A urmat introducerea cotei unice de 16%, apoi suprataxarea bancilor, a companiilor farmaceutice si a celor din industria de prelucrare a titeiului. Poate masura definitorie pentru acest guvern a fost fixarea cursului de schimb intre forint si francul elvetian la care populatia sa ramburseze cre­ditele luate in franci – o masura ultrapopulista, cu implicatii majore asupra deficitului bugetar si asupra bilantului bancilor, dar mai ales cu semnificatia ca statul (culmea, sub un guvern de dreapta) stie cum sa apere cetatenii de pericole. Intamplator, pericolul au fost atunci bancile.

Apoi banca centrala, apoi anumite firme, apoi partidul de opozitie, apoi vor veni la rand strainii, UE, FMI, si tot asa. De obicei, cand se termina dusmanii interni se trece la gasirea unor dusmani externi; o guvernare bazata pe ura trebuie alimentata in permanenta cu dusmani de clasa.

Schimbarea Constitutiei insoteste intotdeauna trecerea de la o forma de oranduire la alta. Ungaria tocmai se intoarce la dictatura, si nu la cea comunista, ci la o dictatura de dreapta, pe care unii ar putea-o numi de-a dreptul fascista.

Ungaria nu mai este o economie de piata si nici macar nu mai este o democratie. Imi amintesc ca atunci cand am fost prima data in Budapesta, prin 1994, mi-am spus ca di­fe­ren­tele de dezvoltare nu sunt chiar atat de mari si ca in trei-patru ani de crestere putem recupera decalajele. A intervenit o recesiune in Romania (1997-2000) care pe termen scurt a marit decalajele. Am mai fost in Ungaria de multe ori si de fiecare data mi se parea ca nu mai avem mult si ii vom ajunge totusi din urma. Acum chiar pot spune ca in Romania se traieste mai bine decat in Ungaria, nu pentru ca noi am facut mari progrese, ci pentru ca ei s-au prabusit.

Cursul de schimb s-a depreciat cu 30% in ultima jumatate de an (de la 263 forinti pentru un euro la 8 iulie 2011 pana la 314 forinti pentru un euro la 2 ianuarie 2012). Un motiv serios il reprezinta fuga capitalului strain dintr-o tara care pare sa nu mai fie sigura pentru afaceri. Imaginati-va cum s-ar trai in Romania daca la vara cursul de schimb ar ajunge la 5,5 lei pentru un euro. Datoria publica a Un­gariei este de doua ori si jumatate mai mare decat a Romaniei (se apropie de 90% din PIB). Rata ocu­pa­rii este de numai 56%, chiar mai mica decat in Romania, in timp ce somajul este 11% (fata de 6% la noi).

Imprumutul luat de fostul Guvern socialist de la FMI a fost utilizat. Dupa ce a demonizat institutiile fi­nan­ciare, Guvernul Orban le-a cerut ajutorul pentru un nou imprumut, dar discutiile sunt deocamdata blocate.

In disperare de cauza, TVA-ul a crescut la 27% (dupa ce mai crescuse o data de la 20% la 25%). Este cel mai mare nivel din UE, iar Ungaria este prima tara care se foloseste de eli­minarea (profund eronata) a plafo­nului TVA admis in UE (un regulament european din 2006 modifica di­rectiva CE din 1977, care fixa la 25% limita maxima pentru TVA intr-un stat membru). Intr-o discutie la un pranz cu comisarul european pentru buget, in luna septembrie 2011, l-am intrebat ce parere are despre in­ten­tia Ungariei de a creste TVA-ul la 27%, si domnia sa era convins ca asa ceva nu se poate. Iata ca s-a putut, si ca Europa trebuie sa re­vina si sa reintroduca un plafon ma­ximal de TVA.

Romania poate beneficia de pro­blemele Ungariei, prin atragerea unor investitori straini speriati de evolutiile antidemocratice de acolo. Pe de alta parte, Romania trebuie sa evite orice asemanari cu politica de la Budapesta. Din pacate, exista izvoare recipro­ce de inspiratie (cititorul avizat le va fi gasit deja printre randurile de mai sus). Este esential pentru democratia noastra fragila si pentru bunastarea ce­ta­teanului sa nu cedam tentatiilor de a repeta greselile Guvernului Orban.

Iar Europa, alaturi de FMI, trebuie sa nu mai cautioneze Guvernul Orban. Scrisorile de protest sunt ineficiente. Opriti finantarea pentru Ungaria, atat cea de pe pietele financiare, cat si cea nerambursabila. Pentru binele comun al Europei, Ungaria trebuie sa revina in randul tarilor democratice, cu economie de piata functionala.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de