x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Uniforma lui Mazăre

Uniforma lui Mazăre

de Cristian Crisbăşan    |    27 Sep 2009   •   00:00
Uniforma lui Mazăre
Sursa foto: Cristian Crisbăşan/Jurnalul Naţional

Un politician român important şi primar al unui oraş mare din România, persoană publică şi mondenă, om de afaceri prosper, a apărut într-un show de fashion purtând uniforma istorică a unui general din Wehrmacht.



Afost acuzat de antisemitism, de negare a Holocaustului şi de nostalgii... naziste. Nişte tâmpenii, evident. Eu nu-l pot acuza decât de prost gust, pentru că show-ul în care a participat a fost de rahat. Uniformele armatei germane şi cele ale SS-ului au fost, din punct de vedere strict al designului (formă şi funcţiune, estetică şi simbol), nişte obiecte foarte valoroase. Asta nu are nimic de-a face cu nazismul.

Pe de altă parte, observ că este „cool" să porţi simboluri comunisto-sovietice. Dar comunismul durează de peste 70 de ani, a făcut mai multe victime, DIN TOATE NAŢIILE ŞI RELIGIILE, decât nazismul şi continuă să o facă şi azi. Nazismul a avut lagăre de concentrare. Comunismul a transformat ţări întregi în lagăre de exterminare. A divizat lumea în două, a ţinut o mare parte a omenirii prizonieră într-o mentalitate foarte toxică şi criminală şi a adus Războiul Rece.

După căderea nazismului a urmat pacea. Prăbuşirea comunismului încă mai produce războaie. Vezi cazurile fostelor republici sovietice şi al fostei Iugoslavii. Iar exemplul actual al Coreii de Nord este edificator. Atunci, de ce nu se supără nimeni dacă ies pe stradă cu un tricou roşu cu secera şi ciocanul? Sau cu stea­gul URSSĂ Sau cu Lenin ori StalinĂ Sau dacă port o şapcă de comisar sovietic cu stea roşie?

Regimul nazist nu a exterminat NUMAI evrei, aşa cum regimul sovietic a exterminat şi evrei. Evreii exterminaţi de Stalin intră şi ei la categoria „victime ale Holocaustului" sau nuĂ Dar despre alte, multe purificări etnice, crime în masă şi genociduri comise în istoria lumii de la începutul secolului al XX-lea şi până azi când vorbim?

Mareşalul german Erich Von Manstein (1887-1973) a fost unul dintre cei mai de seamă conducători ai Wehrmachtului şi un strălucit strateg militar. Tribunalul de la Nürnberg l-a convocat ca martor, nu ca acuzat, deşi era prizonier de război al englezilor, în lagărul special 11, de la Bridgend. Din cauza presiunilor puternice ale URSS, englezii au acceptat acuzaţiile sovieticilor, însă au refuzat să-l extrădeze.
L-au judecat la tribunalul militar englez din Hamburg în august 1949.

Mareşalul englez Montgomery, strategul militar Lidell-Hart şi Sir Winston Churchill l-au spirjinit pe Von Manstein şi au donat bani pentru apărarea sa de un mare avocat englez, Reginald Thomas Paget. Paget l-a scăpat de 15 din cele 17 capete de acuzare. Pentru restul, Von Manstein a fost condamnat la 18 ani de închisoare. A executat doar 12. După detenţie, cancelarul german Konrad Adenauer l-a numit consi­lier-şef pe probleme de apărare şi preşedinte al subcomitetului militar constituit pentru organizarea noii armate germane - Bundeswehr - şi integrarea acesteia în NATO.

Von Manstein nu a avut NICIODATĂ probleme în Germania după război. Din cauza marii sale influenţe şi a competenţelor sale, era văzut drept şeful neoficial de stat major al armatei germane. La aniversările zilelor sale de naştere veneau delegaţii oficiale ale armatei germane şi conducători ai NATO - cum ar fi generalul Hans Speidel (comandantul-şef al forţelor armate aliate de uscat din Europa Centrală între 1957 şi 1963). Von Manstein a murit în urma unui infarct, la München, în noaptea de 9 iunie 1973.

A fost în­mormântat cu onoruri militare. În necrologul său din ziarul Times (13 iunie 1973) se spunea: „Influenţa lui şi marele său prestigiu veneau din puterea minţii şi din profunzimea cunoştinţelor sale".
Din punctul meu de vedere, în acea seară de week-end la Mamaia, în acea prezentare stupidă de modă, Radu Mazăre a purtat uniforma de general german a lui Erich Von Manstein.

×
Subiecte în articol: dreptul la excepţie