x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Urmeaza Romănia şi Bulgaria

0
Autor: Ilie Serbanescu 04 Dec 2007 - 00:00
Principalele agenţii internaţionale de rating - Standard & Poor’s, Fitch Ratings şi Moody’s - au luat in vizor economiile ţărilor baltice in aşteptarea unor credite pe care le consideră "dureroase". Iar analiştii marii bănci de investiţii americane Goldman Sachs apreciază că, o scădere semnificativă a creşterii economice va interveni in ţările respective, dacă nu se va produce cumva chiar o recesiune. Oricum, inflaţia a crescut din nou foarte mult, preţurile la proprietăţi au inceput să scadă, iar deficitul de cont curent a depăşit orice limite. Şi urmează avertismentul: "Adaptarea la situaţia creată ar putea reduce interesul investitorilor pentru ţările baltice şi chiar pentru Romănia şi Bulgaria". Este aprecierea analiştilor de la Goldman Sachs.


Alăturarea nu este intămplătoare şi nici nepotrivită. Pentru că şi in Romănia şi Bulgaria s-a aplicat, e drept ceva mai tărziu, absolut acelaşi scenariu: stimularea consumului mult peste posibilităţile producţiei interne, prin sporirea fără acoperire a salariilor, prin extinderea rapidă a creditării şi prin aprecierea artificială a monedei naţionale, care să scadă inflaţia pe seama nefericitei incurajări a importurilor. Regăsim funcţionănd din plin in acest scenariu mecanismul extinderii Uniunii Europene: pomparea de bani in scopul expansiunii pieţei din Est pentru produsele şi serviciiile din Vest. In mod evident, insă, ceea ce se obţine astfel, cel puţin intr-o primă fază - care poate dura insă pănă la căţiva ani - este o cvasi-prosperitate pe seama şi cu preţul adăncirii grave a deficitului extern: creşterea economică bazată pe consum din import, inflaţie dependentă de preţurile importurilor, volatilitate a cursului monedei naţionale. La fel de evident, toate acestea durează pănă cănd coarda intinsă se rupe. Corecţiile vin, mai devreme sau mai tărziu, dar in mod inevitabil. Euforia este apoi scump plătită. Chiar şi minusculele ţări baltice nu fac excepţie, cu toate că, in cazul acestora, cu doar căteva miliarde de euro capitalul internaţional le-ar putea ţine "de afiş" in continuare. Dar, la deficite externe de 15%-20% echivalent PIB, nimeni nu se mai aventurează doar "de afiş", să pună la dispoziţie aceşti bani. Tălcurile baltice sunt foarte clare: urmează pe tăvălug Romănia şi Bulgaria! Mai ales că, in cazul acestora din urmă, pentru a le ţine "de afiş", ar trebui mult mai mulţi bani!


Ceea ce se intămplă deja in ţările baltice este foarte semnificativ. Aceste ţări, in ciuda nereprezentativităţii lor din cauza obiectivă a dimensiunii reduse atăt a economiei, căt şi a populaţiei, au fost totuşi date copios de exemplu pentru rapiditatea şi amploarea reformelor intreprinse, neezităndu-se a le prezenta chiar ca un fel de port-stindard al trecerii cu succes de la comunism la capitalism. Realitatea este că tocmai ceea ce le făcea nerelevante - dimensiunea redusă, practic, de ministate - constituia un mare avantaj pe linia schimbărilor. Cu căteva miliarde de dolari sau euro se puteau face minuni, ceea ce intr-o ţară cu peste 20 de milioane de locuitori ca Romănia era imposibil. Cu aceşti bani, ţările baltice au inregistrat succese după succese pe linia creşterii economice, reducerii inflaţiei, sporirii salariilor şi consumului. Evident, insă, succesele in discuţie nu au fost organice, nu au izvorăt din străfundurile economiei, ci au fost mai mult de suprafaţă, ca toate cele obţinute prin mijloace monetare. Şi după un timp, situaţia a ajuns să se răzbune. Problemele ascunse sub preş ies acum la iveală la primele adieri de vănt mai serioase. După succese obţinute mai mult artificial sau cu preţul unor grave dezechilibre, care au fost un timp ignorate sau chiar ascunse, vine timpul notei de plată.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de