x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vacanţa mare cere vaporidem

0
Autor: Lucian Mandruta 10 Mai 2008 - 00:00

“Bună, ia spune, îţi fac o margherită de mango? Hai, încearcă, e super!” Nu te aştepţi să auzi vorbele astea în Portul Southampton, pe cel mai mare vas de croazieră din lume.

“Bună, ia spune, îţi fac o margherită de mango? Hai, încearcă, e super!” Nu te aştepţi să auzi vorbele astea în Portul Southampton, pe cel mai mare vas de croazieră din lume. Sînt vorbele unei tinere de vreo 25 de ani, care îţi zîmbeşte de la barul panoramic de la etajul 14 al navei Independence of the Seas. Şi sînt în româneşte. Din cei o mie şi ceva de angajaţi de la bord, vreo 40 sînt români. Şi nu sînt în nici un fel rude cu chelnerii trişti şi scîrbiţi de viaţă pe care îi întîlneşti în ţară.

 

 

Asta e doar o parte a tentaţiei croazierei: nu vei găsi în nici un hotel de pe uscat atîtea zîmbete ca în largul mării. Şi nu pentru că biletul e cu mult mai scump şi compania îşi permite să angajeze doar domnişoare cu pensionul făcut la zi. Ci dintr-un motiv mult mai simplu: cea mai mare parte a veniturilor acestor angajaţi vine din atenţiile pasagerilor. Suma care se strînge lunar e decentă chiar şi pentru Occident: jumătate de Braşov lucrează acum pe nave de croazieră.

 

 

Dincolo de aceste elemente de culoare locală care îi vor face fericiţi pe călătorii cu probleme de engleză, două tendinţe mondiale se înfiripează în materie de croaziere: Europa e în vogă ca destinaţie turistică. Iar navele iau steroizi: cea mai mare dintre ele ar depăşi Empire State Building din New York, dacă cineva ar avea atîta forţă s-o ridice vertical.

 

 

În trei zile de croazieră, cît a durat test-drive-ul pentru jurnalişti al Royal Carribean, am descoperit că două lucruri care se spun despre călătoriile pe mare sînt absolut false. Unu: nu te leagănă în nici un fel. Nava e atît de mare şi de bine stabilizată, încît o furtună de gradul 7, care scutura bărcuţele prin jur, nu reuşea să mişte apa în paharul de pe masa din restaurant. Doi: croaziera nu e o călătorie de lux pentru rentieri. O săptămînă pe mare e doar cu 30% mai scumpă decît una la Mamaia, într-un hotel de patru-cinci stele. Iar dacă e adevărat că poţi să spargi într-o noapte cinci mii de euro în noile baruri de fitze de pe la noi, atunci croaziera e pur şi simplu o aventură populară pentru oamenii care nu-şi permit să se calce pe bombeuri cu de-alde Mutu şi Bote!

Dincolo de asta, există o fascinaţie a drumului pe mare. Te duci pe punte şi arunci o privire de jur-împrejur şi nu vezi decît orizontul şi te gîndeşti: cum naiba a putut Columb să plece aşa, fără hărţi, fără simulator de surf şi piscină încălzită şi mai ales, mai ales fără fructe de mare în sos de cocktail?

 

 

Nu ştim, va rămîne un mister. Dar chiar într-o epocă în care nu mai e nimic de descoperit, vă recomand croaziera. Nu pentru pămînturi noi, nu mai sînt.

Ci pentru nave uriaşe. Mai mari decît vacanţa noastră, care se tot micşorează...

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de