x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Văntul bate, cu toporul, in geam

0
Autor: Lucian Avramescu 20 Noi 2007 - 00:00
Văntul bate, cu toporul, in geam


CIORNE
Nu ne avem bine cu Ucraina, bulgarii ne urăsc, sărbii nu mai ţin cu noi, ungurii nu ne-au iubit niciodată. Rămăseserăm prieteni cu Marea Neagră. Azi şi Marea Neagră ne urăşte. Inghite fregate, aşezată mereu cu valurile intr-o alertă galbenă, roşie sau portocalie. Vieţuim in epoca "Să trăiţi bine!", sper irepetabilă. In timp ce planeta se incălzeşte, in Romănia se lasă ger. Pănă la piele, pănă la oase, pănă la gănduri.



CIORNE
La Braşov ninge viscolit de 12 ore. In MehedinţI, utilajele de deszăpezire inaintează spre munte cărănd in spate o rămă de autoturisme fără identitate. Iarna nivelează mărcile şi averile. Toporul văntului a retezat in Bucureşti căţiva copaci. Copacii au căzut, ca de obicei, peste nişte maşini parcate la umbră. Proprietarii gesticulează, femei gălăgioase, bărbaţi puşi pe dat la cap. Cui? Văntului. Bucureştii, fost Micul Paris, ajuns, după bombardamentele Băsescu Videanu, Marele Beirut, se agită haotic, prizonier al propriei neputinţe. Văntul taie cu toporul copaci. Văntul sprijină, nu atăt de spornic, cuplul forestofag de drujbişti Băsescu Videanu. Mai am 200 de metri pănă la redacţia A.M. Press şi stau inţepenit in intersecţia Buzeşti de trei sferturi de oră, intr-o cumetrie de injurături şi priviri căinoase, cu alţi şoferi egali mie in neputinţă. Printre maşini, ieşind pe poarta Maternităţii Polizu, se strecoară o tănără. Ţine in braţe, infăşurat intr-o plăpumioară albă, jucăria unui copil. Mama, care pare la răndu-i minoră, luată in primire de văntul ce-i lipeşte buclele pe ochi şi, de trupul firav, imbrăcămintea, se strecoară greu printre maşini. N-a aşteptat-o nimeni la poartă nici soţ, nici iubit, nici mamă. Ajunsă intr-o postură de responsabilităţi la o vărstă fragedă, ia văntul nemilos in faţă. Se dizolvă pe una din uliţele cartierului sau, poate, spre Gara de Nord. Ce singurătăţi mai fabrică oare destinul? Prizonier in intersecţie, am timp să las găndul să alerge. Ce viaţă il aşteaptă pe acel prunc? Acum două zile, intr-o capitală a lumii, experţi in climă au diagnosticat incălzirea planetei cu şase grade in următoarea sută de ani. Echivalentul unei catastrofe. Milioane de oameni vor muri, alte milioane vor fi nevoite să se mute cu cortul pe pămănt. Popoare care au descoperit ingreţoşate existenţa nomazilor la periferiile oraşului lor ar putea descoperi ele insele bucuriile vieţii nomade. In timp ce planeta se incălzeşte, in Romănia murim de frig. Văntul iţi pătrunde in oase. Căteva cartiere din Buzău sunt de căteva zile debranşate de la căldură. Părinţi, bătrăni, prunci incearcă, nu intotdeauna cu succes, experienţa vieţii in congelator. Poate că mama aceea tănără, aplecată peste pruncul ei de o zi sau de trei zile, apărăndu-l cu respiraţia ei, merge la Buzău. Intre timp, politicienii noştri, debranşaţi de la realitate, bat ţara şi ţin discursuri demagogice. Goarna preşedintelui s-a auzit de la un miting al PD din Cluj peste ţară. Nu chemănd la echilibru, ci adăncind haosul. In Europarlament ii trimitem pe imaculaţii Stolojan şi Frunzăverde, reprezentanţi străluciţi, conform lui Traian Băsescu, ai noii generaţii de politicieni. Din spate asudă, trădat de fotbalişti, Gigi Becali pentru a prinde ultima scară de tren a politicii. Un ziar contabilizează datoriile Romăniei. Ceauşescu lăsase ţara săracă lipită, dar fără datorii. Douăzeci şi cinci de ani am plătit toţi paisprezece miliarde de dolari datorie externă. Azi, datoria externă a Romăniei e de trei sau patru ori mai mare. Pentru cine, pentru ce am cheltuit aceşti bani? Europa ne alungă. Expatrieri nu doar din Italia, ci şi din Franţa, Grecia, Anglia, Austria. Ciomagul Europei goneşte turma de romăni indărăt, in ţarcul de acasă. Aici ne putem omori intre noi fără să deranjăm obrazul subţire al lumii civilizate. Politica externă e varză. La Bucureşti a venit, deunăzi, obraznic, preşedintele Iuscenko al Ucrainei. In Casa Regilor de la Cotroceni ne-a spus că Delta este o chestiune internă a Ucrainei, iar Insula Şerpilor ii aparţine. Scurt şi cuprinzător. Băsescu, cel hăhăit şi strigător, a tăcut ca o vrabie impăiată. Cioroianu, acest Adonis inchipuit, atent mai mult la buclele lui decăt la manualele diplomaţiei, tace la răndu-i. Slavă Domnului că tace. Nu ne avem bine cu Ucraina, bulgarii ne urăsc, sărbii nu mai ţin cu noi, ungurii nu ne-au iubit niciodată. Rămăseserăm prieteni cu Marea Neagră. Azi şi Marea Neagră ne urăşte. Inghite fregate, aşezată mereu cu valurile intr-o alertă galbenă, roşie sau portocalie. Vieţuim in epoca "Să trăiţi bine!", sper irepetabilă. In timp ce planeta se incălzeşte, in Romănia se lasă ger. Pănă la piele, pănă la oase, pănă la gănduri.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   vantul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de