x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vasile Avram, nuntaş al nesimţirii

0
Autor: Dan Dumitrescu 13 Dec 2010 - 20:08

Lobonţ s-a accidentat în Italia. În România, N’Doye face urări de sănătate şi cadouri copiilor înaintea plecării în America, acolo unde va petrece schimbarea de an. Lobonţ s-a accidentat pentru că în Italia se mai joacă fotbal. Jucătorii din cam­pi­o­na­tul nostru (observaţi că nu mă aventurez să-i numesc fotbalişti) n-au nici o şansă să se mai accidenteze la locul de muncă.

Pentru că ei au fost deja vacantaţi de scribuliţii ligii, care s-au grăbit să scape de griji şi să se dedice definitiv sacrificiului porcin. Stoparea prematură a campionatului n-a produs mare deranj. Fiindcă suporterii n-au fost privaţi de vreun spectacol de care să nu te mai saturi. Dimpotrivă! Chiar am fi putut vorbi despre o graţiere. Despre o eliberare înainte de termen. Am fi putut vorbi despre aşa ceva dacă concediaţii fotbalului nu ar fi recurs la nişte paran­ghelii care de care mai jegose. Paran­ghe­lii organizate la margine de caracter, în mahalalele şpăgii şi ale intereselor oculte, paranghelii în cadrul că-rora fotbalul primeşte omagiul slinos al unor ierarhii evident contra­fă­cute.

Topurile sfârşitului de an, tot mai multe şi tot mai mărunte, au un tot mai pronunţat conţinut de mercu­rial. Fiecare tarabagiu încearcă să se achite de obligaţiile pe care şi le-a creat peste an. Iar cea mai ieftină soluţie de onorare a unor astfel de obligaţii ilicite se dovedeşte a fi aceea a inventării unor ierarhii afişate apoi în piaţa publică. Dacă din aceste ie­rarhii vor fi excluse nominalizările de merit indiscutabil, cele acceptate de tarabagii doar pentru a da o oarecare credibilitate strigăturii de piaţă, ceea ce rămâne desenează perfect reţeaua de interese a negustorului de marfă contrafăcută.

Vasile Avram, cel mai nefericit dintre preşedinţii pe care i-a avut cândva Comisia Centrală a Arbitrilor, a brevetat, în sfârşit, prin spectacol public, calitatea de tarabă a tagmei „fluieraşilor”.

Neruşinarea a frost groasă rău de tot. După un sezon absolut catastrofal, după nişte scandaluri fără precedent pe teme de arbitraj, Vasile Avram, în loc să se ascundă pentru a-l mai putea uita cât de cât, a devenit nuntaş al nesimţirii, organizând o gală festivă a CCA. Gală în cadrul căreia a curs cu premii. Care de care mai făcute şi contrafăcute din interese şi obedienţă.

Alexandru Deaconu şi Cristian Balaj sunt doi dintre arbitrii care nu mai aveau nevoie de confirmarea festivistă a lui Vasile Avram. Cei doi au stat bine pe picioarele lor în turul campionatului şi au fost suficient confirmaţi de martorii nesalarizaţi ai fotbalului. Dar cei doi au fost scoşi la rampă şi de Vasile Avram doar pentru a gira prin credibilitatea lor locul doi cu care preşedintele CCA şi-a bogdaprostit fiul, adică pe Ma­rius Avram, adică pe cel care figurează în fruntea unui top al gafeurilor întocmit de Gazeta Sporturilor. Au fost premiaţi şi nişte tuşari. Ei au ţinut companie lui Valentin Avram, şi el tot fiu, dar mai asistent şi mai pre­miant întâi doar pentru confirmare. Dintre observatorii pentru arbitrii se detaşează Stan Prodan. Ilustrul ano­nim nu putea să scape de premiu câtă vreme observă doar în concordanţă cu şeful său fără a se lăsa influenţat de realităţi nefolositoare.

Mircea Sandu şi Ionuţ Lupescu au fost totuna cu Dumitru Dragomir şi Adalabert Kassai la gala lui Avram. Cu toţii premiaţi pentru sprijinul moral. Moral! Urât cuvânt în context. Şi nesincer. Mai degrabă s-ar fi vorbit despre complicităţi, compli­cităţi confirmate chiar şi prin pre­zen­ţa nominalizaţilor la gala ruşinii. În fine, bomboana pe colivă a fost pusă prin premierea domnului Ma­rian Haiducu. Patronul localului care a găzduit gala. Patron cu lăutari în dotare. Că d-aia a ales Avram locul cu pricina şi nu s-a orientat spre vreun aşezământ mai potrivit pentru comemorarea arbitrajului.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de