x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Veri hard, brazar!

0
Autor: Mircea Badea 19 Sep 2005 - 00:00

Deja prevad ca, iesind din debara cu un borcan cu zacusca sau in timp ce se sterge pe cap cu prosopul, domnul Basescu va vorbi despre marea coruptie.

Foarte tare, frate! Ma bucur ca aceasta constatare, venita din nevoia de a reactiona extatic la surprizele zilnice din eterna si fascinanta Romanie, a devenit o parola, o manta indispensabila pentru alte emisiuni de televiziune. Nu voi cere copirait, ci ma voi bucura ca pot contribui dezinteresat la succesul si veniturile colegilor mistretului. Ma simt deposedat, spoliat de aceasta expresie, o data cu externalizarea ei. Dar tot o rostesc inconstient, cu toata gura, in momentul in care il vad pe presedintele Traian Basescu. Am avut trufia de a crede ca am cam prins sablonul spontaneitatii prezidentiale, am identificat tiparul nonconformismului si ca intuiesc stereotipia actiunilor sale naucitoare. Nu ma mai impresioneaza declaratiile considerate de presa "bomba" sau "soc", facute pe un colt de masa in cadrul unui interviu frugal dupa un chef cu lautari sau pe scara avionului. Momentele si locurile alese de presedinte cu o originalitate studiata, pentru a aborda subiecte importante pentru tara, nu ma mai fac nocaut. Dimpotriva, ma plictisesc. Ma agaseaza. Deja prevad ca, iesind din debara cu un borcan cu zacusca sau in timp ce se sterge pe cap cu prosopul, domnul Basescu va vorbi despre marea coruptie, cercurile de interese din jurul guvernului, alegeri anticipate, dezaxa Washington-Londra-Bucuresti si despre Marea Neagra-lac rusesc. Ei bine, aroganta mea a fost brusc spulberata, socul si uluiala furnizate dur de presedinte izbindu-ma in freza precum l-a izbit Gatti cu un unpercut de stanga la ficat pe Doroftei: l-am auzit pe presedinte vorbind engleza. Sublima experienta, inaltatoare si, cre- deti-ma, nu exagerez, aproape spirituala. Acolosha, in America, domnul Basescu a luat cuvantul la o cinstita adunare de anvergura mondiala. Cred ca nici unul dintre preailustrii invitati nu-si va mai reveni vreodata, in ciuda intenselor tratamente posttraumatice administrate. Credeam odinioara ca presedintele Iliescu este cel mai bizar graitor de limba engleza de pe Terra si Marte. Domnia-sa vorbea engleza in rusa. Ceea ce era ochei. Era ca Magazinul Victoria, cincizeci intr-unul singur. Vorbea doua limbi simultan. Traducerea nu mai era necesara pentru nimeni. Ei bine, preafericiti cetateni ai Romaniei, Traian Basescu il intrece. Cu mult. Pentru ca nu reusesti sa ginesti in ce limba vorbeste domnia-sa engleza. Romana nu e nici poloneza, poate malgasa sau vreun dialect zulu. Seamana a orice, dar totusi nu e. Un proverb romanesc ne invata ca orice pasare pe limba ei piere. Ochei, pe limba ei, dar care o fi asta? Domnul presedinte a explicat colegilor de inalta manifestare transfrontaliera despre Romania si punctele ei de vedere. Nu cred ca a priceput cineva ceva, dar toti pareau impresionati. Era ca la biserica. Dupa o slujba de trei ore, daca le intrebi pe doamnele participante care a fost tema prelegerii, iti vor raspunde: "Nu stiu, maica, dar ce frumos a vorbit popa!". Situatia e similara. Si nu neaparat sunetele schingiuite emise de presedinte, care la fel de bine puteau veni de la Flipar sau de la Irina Nistor, m-au bulversat pana la revelatie, ci nonsalanta cu care acesta le promulga. N-avea nici o treaba. Puteai sa-i falfai un tramvai. Sa-i cada in cap o caramida. Era de neoprit. Splendid in singularitatea-i la scara universala. Superb in delirul profund autentic. Un Apolo al lipsei de inhibitie.

Ui ar living in Rumeinia end zeat iz ochiuping ol auar taim.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de