Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se stie ca Parisul concentreaza un mare numar de muzee pe cat de importante pe atat de celebre, dar in Franta si multe orase din provincie reusesc sa concureze Orasul Luminilor.
Orasul Montpellier se mandreste cu muzeul Fabre, unul din cele mai importante din sudul Frantei unde pot fi admirate, printre altele, numeroase tablouri de Gustav Courbet si Pierre Soulages, dar si maestri olandezi si flamanzi. Orasul Grenoble dispune de un muzeu creat in 1798, iar prin colectiile sale de arta moderna si de antichitati este considerat unul dintre cele mai importante din Europa. Palatul 'Artelor Frumoase' de la Lille este, prin numarul de exponate, cel mai mare muzeu francez din provincie, renumele sau fiind mai ales legat de partea medievala si renascentista. Orasul Metz a dat lovitura (mediatica si turistica) prin crearea unui Centru Georges Pompidou dupa model parizian.
Lista muzeelor de provincie este insa lunga in Franta. Cine vrea sa-l intalneasca pe Van Gogh trebuie sa se duca numaidecat la Arles, unde exista o Fundatie dedicata acestui mare pictor, iar pentru a capta spiritul lui Cezanne cunoscatorii stiu ca trebuie sa se duca la Aix-en-Provence. Pelerinajele pe urmele unor mari artisti in provincie sunt numeroase. Picasso nu trebuie cautat numai la Paris, ci si in sudul Frantei, mai ales la muzeul de la Antibes care este expusa o impresionanta colectie de ceramica realizata de parintele cubismului. Iar pentru cei care il adora pe Matisse se impune o calatorie la Nisa unde artistului i s-a dedicat un muzeu.
Si Toulouse-Lautrec este un pictor care trebuie cautat atat in faimosul cartier parizian Montmartre dar si in orasul Albi din sud-vestul Frantei, nu de parte de Toulouse, care concentreaza cea mai importanta colectie din creatia acestui artist.
Muzeul Toulouse-Lautrec de la Albi isi redeschide de altfel portile la inceputul acestei luni dupa 10 ani de reamenajari, lucrari si renovari. Vizitatorii vor avea bucuria de a descoperi colectia Toulouse-Lautrec de la Albi in Palatul Berbie, construit in urma cu 750 de ani. Toulouse-Lautrec s-a nascut in regiune in 1864, dar nu a trait acolo decat 8 ani.
Cariera sa de pictor si-a trait-o la Paris unde a devenit, mai ales in cartierul Montmartre, o figura mitica in lumea boemei, a cabaretelor si a caselor de toleranta. Nascut intr-o familie de aristocrati, tanarul Henri Toulouse-Lautrec a suferit de o boala congenitala care i-a afectat dezvoltarea normala: el a ramas de fapt mic de statura. El si-a gasit insa un refugiu in pictura devenind unul dintre marii maestri ai epocii pe care o numim impresionista. La cativa ani dupa moartea sa, la varsta de numai 36 de ani, in 1901, mama sa, contesa Adèle de Toulouse-Lautrec, si-a dorit ca memoria fiului sau sa poata fi perpetuata intr-un fel. Initial ea a vrut sa ofere Muzeului din Luxemburg intreaga opera a defunctului…
Numai ca Luxembugul a spus 'nu, merci' ceea ce probabil ca regreta si astazi. In felul acesta contesa s-a orientat spre orasului Albi oferindu-i cam tot ce ramasese de la acest pictor pe care istoricii il claseaza in categoria 'blestematilor'. Asa s-a ales orasul Albi cu un tezaur: o mie de lucrari in total, dintre care 250 de tablouri si seria integrala de 31 de afise realizate de Toulouse-Lautrec. Din acest fond mai fac parte sute de desene si numeroase litografii. Orasul Albi detine deci cel mai important fond Toulouse-Lautrec din lume, iar pentru cei care vor sa intre cu adevarat in universul artistului pelerinajul la Albi este obligatoriu.
Vizitarea acestei expozitii devine insa si o calatorie in timp, in acel Paris de sfarsit de secol XIX, capitala de necontestat a artelor si a tuturor experientelor artistice si culturale posibile, dar si capitala a placerilor, a bucuriei de a trai si a exceselor.
Pana nu demult turistii care veneau la Albi aveau de fapt un singur obiectiv major: sa vada colectia Toulouse-Lautrec. In 1994 doi turisti 'speciali' s-au dus la Albi, Imparatul si Imparateasa Japoniei, acesta intrucat Toulouse-Lautrec a influentat enorm stampele japoneze. Intre timp insa cartierul medieval din jurul palatului Berbie a fost inscris de UNESCO in patrimoniul mondial al umanitatii, iar acum turistul care ajunge in acest oras se poate bucura de un intreg ansamblu reabilitat: partea istorica a orasului, Palatul Berbie si colectia Toulouse-Lautrec, unul dintre artistii francezi cei mai populari pe plan mondial.
Orasele care au inspiratia sau norocul sa 'infieze' un artist sau o miscare culturala se inscriu intr-o dinamica europeana si internationala si isi construiesc un viitor mai durabil. Un oras care nu propune cultura, idei si manifestari culturale este unul care se sinucide incet. Si in Romania primarii si edilii au inteles acest lucru, dar nu chiar peste tot. Investitiile in cultura li se par unor responsabili politici daca nu riscante, cel putin inutile. Si totusi, omul se deosebeste de animal tocmai pentru ca dispune de 'viziune' si putere de anticipatie.
Efectele benefice pe plan economic si uman ale unor investitii in cultura vin intotdeauna mai tarziu, peste cinci, zece sau cincispreze ani, dar sunt durabile si structueaza coeziunea sociala in jurul unor proiecte urbane afective. Nici un oras nu poate spera intr-un viitor durabil fara o viata culturala intensa, fara investitii in teatru, muzica, arte vizuale sau alte discipline din sfera creatiei artistice. Un oras incepe sa existe cu adevarat pe plan regional, national si international abia in momentul in care si-a gasit o vocatie culturala pe langa cea economica.
