Vrem prudenţă cu orice risc!

Istoria palavragelii politice din Epoca Basescu e fascinanta, mai ales prin prisma multitudinii de idei care sunt agitate cu forta si convingere vreme de trei-patru luni, dupa care sunt uitate si inlocuite, uneori chiar cu opusul lor. Incoerenta permanenta e un fel de ideologie oficiala a actualei puteri.

Iata, dupa alegerile prezidentiale, Traian Basescu parea sa-si fi facut o adevarata religie din 'modernizarea' dinamica si avantata a statului roman. Pentru el, asta era calea de urmat daca voiam sa iesim din criza. 'Modernizarea', aveam sa aflam iute, insemna scaparea de balast, de inutil, de vetust, adica de tot ce nu era alaturi de presedinte cu trupul si sufletul: parlamentari, judete, spitale, scoli, sectoare ale Capitalei. Basescu pro­punea o evolutie dinamica spre un sistem prezidential in care dezbaterea publica sa nu mai poata impiedica luarea deciziilor – pentru ca de hotarat hotara, oricum, un singur om.

Acum a fost abandonat si obiectivul asta. Avem un alt scop in viata: pentru a cita direct din presedinte, 'obiectivul nostru e prudenta'. Suntem, cu siguranta, singura tara din lume pentru care prudenta nu e un principiu de abordare a problemelor, ci chiar un obiectiv! Nu alergam dupa prosperitate sau dezvoltare, alergam dupa prudenta (daca mai adauga Basescu si ca trebuie sa 'tintim inflatia', ar fi putut sa-i ia locul domnului Vasilescu, de la BNR).

Trebuie sa recunosc ca e un obiectiv care se potriveste de mi­nune regimului Basescu-Boc-Franks (sau invers). De fapt, presedintele a fost mereu in sufletul sau un prudent. A atacat prudent problema auto­strazilor si rezultatele se vad. A do­vedit mereu prudenta in cresterea nivelului de trai. A fost un prudent pursange in chestiunea sanatatii, dupa principiul 'decat sa inchizi o rana mai bine inchizi un spital'. A mers pe varfuri in lumea complicata a relatiilor internationale, unde a reusit sa nu fie bagat in seama de nimeni.

Ne asteapta deci un an electoral prudent. Nu vom avea de a face cu investitii decat in localitatile unde semeni bani si culegi voturi. Nu trebuie organizate alegeri peste tot, e bine sa mai desfiintam judete inutile si care nu voteaza cum trebuie. Si e bine sa impletim prudenta cu juris­prudenta, in asa fel incat adversarii politici sa aiba parte de cat mai multe dosare si procese. In fond, cum pot fi numiti acesti adversari daca nu imprudenti?