x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zidul Berlinului a căzut mai mult pe o parte

0
Autor: Dan Constantin 12 Noi 2019 - 08:00
Zidul Berlinului a căzut mai mult pe o parte


Nemții au marcat 30 de ani de la căderea zidului Berlinului lipsiți de euforie. Analizele cuprind date relevante despre ratarea reunificării, Germania de Est fiind încă rămasă în urma „surorii ” din Vest. Discrepanțele sunt ilustrate sintetic în câțiva indicatori, primul fiind diferențele importante de câștig mediu pe cap de locuitor- de peste 550 de euro lunar, ceea ce arată o întârziere de 13 ani la venituri în landurile estice. Dezindustrializarea fostei RDG a fost un proces dureros resimțit și în plan demografic, populația scăzând cu 20 la sută, 2 milioane de locuitori migrând spre Vest; nici una din primele 30 de mari companii ale Germaniei nu are sediul în Est. Frustrarea esticilor este împărtășită la nivelul întregii țări: în sondaje, 38 la sută dintre respondenți declarând că integrarea celor două state germane a fost nereușită. Opinia larg îmbrățișată că Estul a fost colonizat de „fratele cel mare” din Vest este baza pe care s-au dezvoltat curentele politice ale celor două extreme, în cele șase landuri „redegiste” foștii comuniști și noii naziști fiind prezenți cu procente semnificative, în creștere la recentele alegeri regionale.

Analize se vor face și în România, la 30 de ani de la Revoluție. Schimbarea dramatică de sistem politic și model economic nu a avut, ca în cazul Germaniei, dimensiunea excepțională unui sprijin extern. Dar și aici nemulțumirile sunt mari deoarece speranțele puse în democrație au fost uriașe, alimentate de utopia că prosperitatea vine automat cu trecerea la capitalism. România a avut experiența reunificării din 1918, dar acele „boli ale creșterii” de teritoriu și de potențial economic au fost ,,tratate” în condițiile existenței unui sistem politic și economic unitar. Lecțiile Marii Uniri nu au putut fi preluate în situația experimentului social și politic, un veritabil big bang, declanșat după 1990. Deși PIB-ul real pe locuitor, care măsoară forța reală de cumpărare, s-a dublat în această perioadă, la fel ca în landurile estice ale Germaniei, nemulțumirile românilor sunt jucate ca un ping-pong de politicieni. Iohannis declară în campania electorală că PSD a ținut România în loc timp de 30 de ani, dar falsifică deliberat datele istorice. Pentru a respecta adevărul, se cuvine menționat că ,,dreapta” a deținut funcția de la Cotroceni 20 de ani și s-a aflat la guvernare, din care liberalii nu au lipsit, 15 ani. Creșterea economică a fost înregistrată în perioadele de guvernare ale PSD, iar criza din 2009 a căzut pe ,,dreapta”. Erorile sunt, așadar, transpartinice, și dacă nu acceptăm că sistemul ales de români după Revoluție este greșit, atunci ele țin exclusiv de factorul uman. De mii de ani durează și dictonul latin atribuit lui Seneca „errare humanum est, sed perseverare diabolicum”. Din păcate, puțini mai reușesc să traducă  din latină.

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de