x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Zidul Berlinului a căzut mai mult pe o parte

Zidul Berlinului a căzut mai mult pe o parte

de Dan Constantin    |    12 Noi 2019   •   08:00
Zidul Berlinului a căzut mai mult pe o parte

Nemții au marcat 30 de ani de la căderea zidului Berlinului lipsiți de euforie. Analizele cuprind date relevante despre ratarea reunificării, Germania de Est fiind încă rămasă în urma „surorii ” din Vest. Discrepanțele sunt ilustrate sintetic în câțiva indicatori, primul fiind diferențele importante de câștig mediu pe cap de locuitor- de peste 550 de euro lunar, ceea ce arată o întârziere de 13 ani la venituri în landurile estice. Dezindustrializarea fostei RDG a fost un proces dureros resimțit și în plan demografic, populația scăzând cu 20 la sută, 2 milioane de locuitori migrând spre Vest; nici una din primele 30 de mari companii ale Germaniei nu are sediul în Est. Frustrarea esticilor este împărtășită la nivelul întregii țări: în sondaje, 38 la sută dintre respondenți declarând că integrarea celor două state germane a fost nereușită. Opinia larg îmbrățișată că Estul a fost colonizat de „fratele cel mare” din Vest este baza pe care s-au dezvoltat curentele politice ale celor două extreme, în cele șase landuri „redegiste” foștii comuniști și noii naziști fiind prezenți cu procente semnificative, în creștere la recentele alegeri regionale.

Analize se vor face și în România, la 30 de ani de la Revoluție. Schimbarea dramatică de sistem politic și model economic nu a avut, ca în cazul Germaniei, dimensiunea excepțională unui sprijin extern. Dar și aici nemulțumirile sunt mari deoarece speranțele puse în democrație au fost uriașe, alimentate de utopia că prosperitatea vine automat cu trecerea la capitalism. România a avut experiența reunificării din 1918, dar acele „boli ale creșterii” de teritoriu și de potențial economic au fost ,,tratate” în condițiile existenței unui sistem politic și economic unitar. Lecțiile Marii Uniri nu au putut fi preluate în situația experimentului social și politic, un veritabil big bang, declanșat după 1990. Deși PIB-ul real pe locuitor, care măsoară forța reală de cumpărare, s-a dublat în această perioadă, la fel ca în landurile estice ale Germaniei, nemulțumirile românilor sunt jucate ca un ping-pong de politicieni. Iohannis declară în campania electorală că PSD a ținut România în loc timp de 30 de ani, dar falsifică deliberat datele istorice. Pentru a respecta adevărul, se cuvine menționat că ,,dreapta” a deținut funcția de la Cotroceni 20 de ani și s-a aflat la guvernare, din care liberalii nu au lipsit, 15 ani. Creșterea economică a fost înregistrată în perioadele de guvernare ale PSD, iar criza din 2009 a căzut pe ,,dreapta”. Erorile sunt, așadar, transpartinice, și dacă nu acceptăm că sistemul ales de români după Revoluție este greșit, atunci ele țin exclusiv de factorul uman. De mii de ani durează și dictonul latin atribuit lui Seneca „errare humanum est, sed perseverare diabolicum”. Din păcate, puțini mai reușesc să traducă  din latină.

 

×