x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ziua lupului

0
Autor: Roxana Roseti 25 Noi 2010 - 22:45
Ziua lupului


O sărbătoare superbă, despre care îmi place să cred că nu este Halloween-ul românilor, aşa cum s-a „încetăţenit” de ceva vreme. Este vorba despre Săr­bă­toarea Sfântului Andrei (30 noiembrie), ocrotitorul României, Rusiei şi Scoţiei, „cel dintâi chemat la aposto­lie” de Mântuitorul lumii. În legende­le populare din Moldova, Basarabia şi Transilvania, Apostolul Andrei apare ca un bătrân cu o aureolă luminoasă, căruia fiarele sălbatice i se supun. Conform credinţei populare, în noap­tea dinainte de Sfântul Andrei ies strigoii. Pentru a se proteja gospo­dă­ria de lupi şi strigoi, în anumite zone ale ţării se ung cu usturoi ţăruşii de la porţi, ferestrele, pragul uşilor, chiar şi fântânile. Din bătrâni, ziua mai este numită şi „Sântandrei” „Ziua lupului” sau „Noaptea strigoilor”. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup... Se crede că de Sântandrei, lupul devine mai sprin­ten şi îşi poate îndoi gâtul ţea­păn – de aici şi credinţa că „îşi vede lupul coada”. Se spune că „La Sfântul Andrei creşte ziua cât bobul de mei” şi că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie – importantă pentru vrăji şi far­mece, toate animalele vorbesc între ele, dar nu este bine să le asculţi.

În unele zone ale ţării, fetele îşi pun sub pernă 41 de boabe de grâu şi, dacă visează că le ia cineva grâul, se mărită. Cu o seară înainte de Sfântul Andrei se obişnuieşte să se semene grâu în diverse vase, iar pentru fiecare bob aşezat se spune în gând o dorinţă. Dacă răsare un grâu frumos şi des, cel care l-a semănat va fi  sănătos şi norocos în noul an.

Citeşte mai multe despre:   insolenţa de duminică

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de