x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Foamea de aer

0
Autor: Florin Condurateanu 28 Iul 2009 - 00:00



Se înmulţesc cazurile de astm şi norocul este că există medicaţii eficiente care fac astmaticul să poată trăi şi activa ca un om normal. Boala este considera­tă încă nevindecabilă, nu sunt descifrate toate cauzele producerii astmului şi tratamentul se referă la efecte şi nu la cauze.

Totuşi, majoritatea cazurilor de astm are la origine o componentă genetică. Şi se mai poate spune ceva: majoritatea cazurilor de astm, 80%, sunt de natură alergică. Este o boală capricioasă şi bolnavul trebuie să înveţe ce înseamnă crizele, cum să procedeze când medicul nu este alături.

Astmul este o boală datorată inflamaţiei în arborele bronşic prin inspiraţia unor alergeni. Apare o secreţie în plus pe care omul o scuipă în parte, apare şi o îngroşare a mucoasei bronşice prin inflamaţie. Prin inflamaţiile în bronhii şi prin inflamarea mucoasei se micşorează diametrul de trecere a aerului prin bronhii, aşa că aerul pătrunde mai greu în plămâni.

Peste toate aceste fenomene se adaugă şi spasmul muşchilor ce se încolăcesc pe bronhie, aşa că respiraţia devine tot mai grea. Într-o respiraţie cu aer suficient apare o criză de oxigen. La muşchii omului nu mai ajunge sufient oxigen, adică aer, şi bolnavul oboseşte mai mult ca alţi oameni.

În tratament, trebuie deci medicamente antiinflamatoare şi medicamente împotriva spasmului, adică bronhodilatatoare, spune prof.dr Paul Stoicescu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. Cum se recunoaşte astmul? În formele uşoare, astmul se poate manifesta ca o răceală banală. Curge nasul, omul strănută, ulterior tuşeşte şi respiră greu, respiră şuierător. Fiindcă bronhiile s-au strâmtat, respiraţia este şuierătoare, ceea ce este o caracteristică a astmului. Apare o foame de aer, bolnavii îşi deschid geamul larg şi totuşi au senzaţia de aer puţin, de sufocare.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   tratament,   astm,   cauze
Serviciul de email marketing furnizat de