x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe 50 de ani de la cea mai mare criză politică din timpul Războiului Rece. Vezi filmul evenimentelor

50 de ani de la cea mai mare criză politică din timpul Războiului Rece. Vezi filmul evenimentelor

de Oana Pavelescu    |    22 Oct 2012   •   17:02
50 de ani de la cea mai mare criză politică din timpul Războiului Rece. Vezi filmul evenimentelor
Sursa foto: /AFP

În 1962 luna octombrie a fost marcată de cea mai mare criză politică dintre SUA şi Uniunea Sovietică din timpul Războiului Rece. Lumea urmărea cu înfrigurare desfăşurarea de forţe dintre cei doi titani. Memoria colectivă era încă bântuită de atrocităţile războiului iar cele mai multe state europene se luptau cu repercusiunile şi lipsurile generate de conflictul mondial.

9 octombrie 1962

Kennedy ordonă începerea unui zbor de recunoaştere peste zona vestică a Cubei dar care ajunge să fie amânat până pe 14 octombrie din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

10 octombrie 1962

Senatorul Keating acuză Cuba că îşi construieşte 6 baze pentru rachete balistice cu rază medie de acţiune.

14 octombrie 1962

În timpul zborului avionului de recunoaştere U-2 se descoperă şantierele de construcţie pentru bazele rachetelor balistice. Fotografiile făcute în timpul zborului devin probe indubitabile că Rusia Sovietică are rachete amplasate pe teritoriul Cubei.

15 octombrie 1962

O echipă de specialişti americani ai Centrului Naţional pentru Fotografia de Spionaj analizează din nou imaginile obţinute în timpul zborului de recunoaştere şi identifică obiecte similare componentelor Rachetelor Balistice cu Raza Medie (RBRM) observate în URSS la San Cristobalt, Cuba.

McGeorge Bundy (consilierul preşedintelui pentru securitate naţională) decide, după aflarea informaţiei, să nu-l informeze pe Kennedy decât a doua zi. Robert McNamara (secretar de stat al Apărării) este informat şi îi sunt arătate fotografiile cu RBRM de la San Cristobal.

16 octombrie 1962

Bundy îl informează pe Kennedy care convoacă o şedintă a grupului care mai târziu a devenit cunoscut sub numele de EX-COMM (Comitetul Executiv al Consiliului pentru Securitate Naţională). La acea şedinţă Kennedy şi consilierii săi au discutat despre posibilele acţiuni diplomatice şi militare.

17 octombrie 1962

Kennedy pleacă la Connecticut pentru campania electorală. La întoarcere Robert Kennedy şi Theodore Sorensen se întâlnesc cu preşedintele pe aeroport şi îl informează asupra ultimelor discuţii din EX-COMM la care nu a putut participa.

Şefii staff-ului şi reprezentanţii Forţelor Aeriene dezbat și se ceartă pe seama variantei unui atac aerian.

După un al doilea zbor de recunoaştere din noaptea de 10 octombrie se descoperă rachete nucleare cu rază medie de acţiune SS-5.

18 octombrie 1962
   
Ministrul de Externe al URSS, Andrei Gromîco, şi Kennedy se întâlnesc pentru două ore. Gromîco îl asigură pe Kennedy că ajutorul pe care sovieticii îl oferă Cubei este numai pentru "capacitățile de apărare a Cubei".

19 octombrie 1962

Kennedy pleacă din nou din Washington pentru campania electorală la Cleveland şi pe Coasta de Vest.

20 octombrie 1962

Purtătorul de cuvânt al lui Kennedy anunţă că preşedintele anulează restul călătoriei pentru campanie din cauza unei infecţii respiratorii. Kennedy se întâlneşte cu consilierii săi şi ordonă instituirea de urgenţă a "blocadei de apărare". Toată operaţiunea este revizută şi aprobată iar pentru a doua zi este programată apariţia televizată a preşedintelui.

21 octombrie 1962
   
Kennedy este informat de către generalul Maxwell Taylor despre faptul că un atac aerian nu garantează distrugerea tuturor rachetelor sovietice din Cuba. Kennedy decide instituirea blocadei pentru Cuba. Este efectuat un nou zbor de recunoaştere care relevă că bombardiere și MIG-uri sunt asamblate rapid iar baze de lansare a rachetelor sunt construite pe malul nordic Cubei.

22 octombrie 1962   

Liderii congresului se întâlnesc la Casa Albă cu Preşedintele. Le sunt prezentate fotografiile făcute în timpul zborurilor de recunoaştere. Liderii Congresului îşi exprimă susţinerea faţă de preşedinte iar multi dintre ei susţin acţiuni drastice. Kennedy se adresează naţiunii şi anunţă publicul despre prezenţa rachetelor ofensive de pe teritoriul Cubei. Forţele armate americane intră în alarmă de gradul 3. Baza militară de la Guantanamo Bay este întărită cu trupe suplimentare.

23 octombrie 1962

Kennedy ordonă ca şase avioane supersonice să zboare la joasă înălţime într-o nouă misiune de recunoaştere. Este aprobată instituirea blocadei pentru Cuba. Până la sfârşitul zilei, navele militare americane s-au poziţionat de-a lungul liniei de blocadă, la 800 de mile de Cuba. Noaptea târziu, preşedintele îl trimite pe Robert Kennedy la ambasada sovietică pentru o discuţie cu ambasadorul Dobrinin. Kennedy primeşte de la preşedintele sovietic Nichita Hrusciov o scrisoare în care acesta din urmă comentează că "are loc o serioasă ameninţare asupra păcii şi securităţii popoarelor".
Kennedy decide să îi ofere lui Hrusciov mai mult timp şi îşi retrage cu 500 de mile navele.

24 octombrie 1962

Navele sovietice sunt în drum către Cuba cu încărcături suspecte. Câteva nave îşi încetinesc deplasarea, altele se întorc mai puţin una care se deplasează în continuare către Cuba. Fortele militare americane intră în gradul 2 de alarmare, cea mai mare din istoria ţării.

25 octombrie 1962

Kennedy îi trimite o scrisoare lui Hrusciov punând în seama URSS declanşarea crizei.
EX-COMM discută retragerea rachetelor din Turcia în schimbul retragerii rachetelor sovietice din Cuba.

26 octombrie 1962

Nava sovietică Marucla este lăsată să treacă de linia de blocadă. În timpul şedinţei EX-COMM, Kennedy declară că nu crede că linia de blocadă instituită va determina guvernul sovietic să îşi retragă armamentul din Cuba. Un raport al CIA arată că lucrările la bazele militare nu s-au oprit. Un nou zbor de recunoaştere relevă lucrări de camuflare a rachetelor. Aleksandr Fomin, care era cunoscut a fi şeful KGB la Washington, cere o întâlnire cu corespondentul ABC News, John Scali. Fomin propune ca rachetele să fie dezmembrate în prezenţa reprezentanţilor Naţiunilor Unite în schimbul unei declaraţii oficiale în care SUA se obligă să nu invadeze Cuba.
Hrusciov îi trimite preşedintelui american o nouă scrisoare în care propune ca în schimbul retragerii rachetelor, Kennedy să anunţe public că SUA nu va invada Cuba niciodată.

27 octombrie 1962

Hrusciov, într-o nouă scrisoare, propune în schimbul retragerii armamentului sovietic din Cuba retragerea celui american din Turcia. Un avion U-2 este doborât deasupra Cubei ucigând pilotul. Un alt U-2 se abate în spaţiul aerian sovietic în apropiere de Alaska şi este interceptat de avioane de război ruseşti. Dobrinin şi Robert Kennedy se întâlnesc şi discută preţul retragerii armamentului din Cuba. Kennedy îi scrie lui Hrusciov și spune că va da o declaraţie oficială în care va zice că SUA nu va invada Cuba în schimbul retragerii rachetelor.


28 octombrie 1962

Hrusciov anunţă la Radio Moscova că a fost deacord să retragă rachetele din Cuba.

×