Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îmi plac tare mult oamenii ăştia mici care ajung ei mari, se cred mari, dar nici nu ştiu cât de mici continuă să fie.
Premierul, de exemplu.
După atâţia ani de sincroane de pe holurile Parlamentului să nu ştie el că trebuie să aştepte să se stingă beculeţul roşu înainte să-şi dea drumul la guriţă?
Înţeleg la Dan Diaconescu să mai treacă unul prin cadru când aduce un pahar cu apă pentru Dănuţ, să se mai suie unu' pe masă, şi alunecă... dar la ditamai premierul să se întâmple aşa ceva (mă rog, "ditamai" nu se referă la calităţile sale fizice). Ru-şi-ni-căăă, ce să spunem.
La un moment dat, un tip, pe care coafezele şi şoferii de la Parlament îl consideră foarte profund, zicea: "Când îţi doreşti cu ardoare ceva, întreg universul conspiră pentru a te ajuta să-ţi împlineşti dorinţa". Parafrazându-l, am putea spune: "Când este să se ducă dracului, se duce dracului oricum". Ne referim la guvern. Şi la transmisiunile de la partide, evident.
