x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A murit Dan Iosif

0
Autor: Ovidiu Ciutescu 05 Dec 2007 - 00:00
A murit Dan Iosif


Dan Iosif, unul dintre liderii manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, din decembrie 1989, consilier prezidenţial in timpul mandatului lui Ion Iliescu şi parlamentar PSD, a murit, miercuri dimineaţă, intr-un spital din Rusia, din cauza unui cancer pulmonar de care suferea de mai mulţi ani. Născut in 14 octombrie 1950, in sectorul 1 al Capitalei, Dan Iosif era necăsătorit şi avea doi copii.
• Epopeea baricadei de la Inter (interviu - 23 aprilie 2004) • "Regret ca am intrat in viata politica" (14 octombrie 2006) • Reactii pe scena politica - video

Dan Iosif, unul dintre liderii manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, din decembrie 1989, consilier prezidenţial in timpul mandatului lui Ion Iliescu şi parlamentar PSD, a murit, miercuri dimineaţă, intr-un spital din Rusia, din cauza unui cancer pulmonar de care suferea de mai mulţi ani. Născut in 14 octombrie 1950, in sectorul 1 al Capitalei, Dan Iosif era necăsătorit şi avea doi copii.

CARIERĂ. Intre 1967 şi 1969 a urmat Şcoala de maiştri militari Sibiu şi 12 clase la liceele IL Caragiale şi George Călinescu. Pănă in 1900 a fost electronist, pănă in 1992 senator, următorii patru ani consilier, intre 1996 şi 2000 a fost şef de biroul senatorial, iar pănă in 2004 consilier de stat. Din decembrie 2004, Dan Iosif a fost deputat ales pe listele Uniunii Naţionale PSD-PUR. Dan Iosif a fost decorat cu Ordinul Serviciul Credincios in rang de Cavaler. Deputatul PSD a fost audiat in 2006 in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, numărăndu-se printre cele 20 de persoane cercetate pentru subminarea puterii de stat şi crime impotriva umanităţii. De asemenea, el s-a aflat şi in atenţia procurorilor in dosarul aurul dacilor. Iosif a fost indicat de martori sub acoperire ca posibil beneficiar al brăţărilor dacice, insă procurorii au decis neinceperea urmăririi penale in cazul său.

REGRETAT. Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat că Dan Iosif a fost "un baricadist in adevăratul sens al cuvăntului", un prieten adevărat, un om foarte sincer. "Dan Iosif işi spunea deschis punctul de vedere, fără aranjamente subterane. De aceea era şi vulnerabil uneori", a adăugat Nicolae. Senatorul soacial-democrat a apreciat că prin decesul lui Dan Iosif, după moartea lui Antonie Iorgovan, PSD pierde doi luptători. Şerban Nicolae a foat consilier de stat la Cotroceni in ultimul mandat de şef al statului al lui Ion Iliescu, perioadă in care şi Dan Iosif a fost consilier la Preşedinţie. Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, după aflarea morţii lui Dan Iosif, că acesta a fost un om cu care nu s-a certat niciodată deşi, la Revoluţie, după căteva ore de stat impreună, fiecare "a mers pe drumul lui. Eu nu o să dau niciodată in nimeni care a fost pe stradă in 21 şi 22 decembrie, indiferent ce drum a urmat de atunci. Mi-l amintesc pe Dan. Din momentul in care am intrat cu toţii in CC in zilele acelea, fiecare a mers pe drumul lui", a adăugat Mărieş. El a povestit că, după zilele Revoluţiei, l-a revăzut pe Dan Iosif in 28 ianuarie 1990, in apropierea locului unde avea loc marele miting al partidelor istorice. "Este singura amintire neplăcută pe care o am cu Dan Iosif", a spus Mărieş, adăugănd că, atunci, s-a dus, impreună cu un coleg, spre locul unde era acesta, ştiind că plănuieşte o contra-manifestaţie. Cănd au ajuns lăngă el, Dan Iosif i-a alungat spunăndu-le: "Plecaţi mă, cu voi n-am ce discuta !. Venea destul de des la Adunarea Generală a Asociaţiei şi discutam foarte civilizat. Nu m-am certat cu el niciodată. Dacă a avut decenţă, cum să mă cert cu el ?", s-a intrebat Mărieş.

REPATRIERE. Trupul neinsufleţit al lui Dan Iosif va fi repatriat cu o cursă charter
Trupul neinsufleţit al lui Dan Iosif a fost depus la Casa de pompe funebre din Novosibirsk, urmănd ca, după finalizarea formalităţilor de repatriere, să fie adus in Romănia căt mai rapid, cu o cursă charter, a declarat Dinu Pistolea, secretar I in Ambasada romănă din Moscova.


Intrebat dacă familia acestuia a solicitat sprijinul ambasadei, Dinu Pistolea a spus că a luat legătura cu familia, care şi-a exprimat dorinţa ca formalităţile pentru repatriere să dureze căt mai puţin şi să fie adus in Romănia direct, cu o cursă charter.

Pistolea a spus că deocamdată nu ştie data la care Dan Iosif va fi repatriat, dar a precizat că ambasada este in contact cu Casa de Pompe Funebre de la Novosibirsk. Reprezentanţii Casei de Pompe Funebre nu au emis incă certificatul de deces al deputatului, a mai spus diplomatul romăn.

"Regret ca am intrat in viata politica"

"Nu sunt multumit de anul care a trecut, dar asta este viata. Din punct de vedere personal, nu am de ce sa ma plang. Sunt foarte multumit. Sunt nemultumit de cum merg lucrurile in politica romaneasca.

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana va fi o catastrofa, va spun sincer. In primul rand, Romania nu este pregatita sa adere la Uniunea Europeana din punct de vedere economic, iar in al doilea rand, nu este pregatita nici politic. Din pacate, nu ne-au lasat sa alegem ce e mai bine pentru noi. Nu avem oamenii politici necesari. Va fi o adevarata «circoteca», cu nominalizarea, alegerile pentru Parlamentul European. Din ceea ce vad, nu sunt zece politicieni pe care as indrazni sa-i nominalizez. Despre dosariada ce sa zic? Este o «frectie la picior de lemn». Eu cred ca s-a gresit fantastic cu crearea acestei scene. La momentul respectiv mi-am si spus punctul de vedere. Trebuia, pur si simplu, sa se ajunga la o intelegere politica, in asa-zisul spectru politic romanesc, stanga cu dreapta sa-si dea mana si cu succes sa publice toate dosarele pe internet. Sa se creeze un site special, numai pentru fosti ofiteri de Securitate, fosti colaboratori de Securitate, si sa se lase o rubrica pentru urmatorii colaboratori, urmatorii ofiteri.

Sunt preocupat de multe lucruri, dar, din pacate, in Romania nu poti sa-ti indeplinesti visele. Daca nu esti sustinut de cineva cu bani foarte multi, in Romania nu ai sansa sa-ti transformi un proiect in realitate. Un regret foarte mare este ca am intrat in viata politica si am devenit un om cunoscut. Adica, m-as intoarce la momentul primavara anului 1990, cand domnul Ion Iliescu mi-a propus sa reprezint FSN-ul in CPUN, si as refuza sa fac parte din asa-zisul CPUN, pentru a nu fi obligat sa urmez parcursul pe care l-am strabatut.

Un regres pentru mine este faptul ca in ultimii 16 ani nu stiu daca am citit patru carti din scoarta in scoarta. Majoritatea sunt carti pe care le-am citit din obligatie, nu din placerea de a citi. Nu mai am acea placere sa stau sa citesc o carte sau sa ies cu placere undeva in oras. Este firesc, atata timp cat iesi sa mananci o friptura cu sotia si in ziar apare ca ai iesit cu amanta.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare realizare este ca am reusit sa ma las de fumat, dupa 41 de ani. Este ingrozitor. Sunt in a doua zi de cand nu fumez. Totii colegii din jurul meu fumeaza, dar asta e. Am spus sa-mi fac singur un cadou de exceptie, o data cu ziua mea. De altfel, azi va fi o petrecere alaturi de cei dragi, undeva la tara, nu in Bucuresti. Acolo e placut, ma joc cu florile mele..."

  • Dan Iosif - 14 octombrie 2006

Epopeea baricadei de la Inter

Biografia lui Dan Iosif incepe cu dupa amiaza zilei de 21 decembrie. Incontestabil, Dan Iosif si portavocea lui au fost „miezul" baricadei de la Inter. Dupa 15 ani, anonimul devenit, cum el insusi se defineste, un „nomenclaturist cu CV-ul facut in balconul CC-ului" isi aminteste cum s-a privit in ochi cu moartea, in noaptea de cosmar. Cum a facut Revolutia cu 400 de dolari si 2.100 de lei in buzunar, cum a scapat de arestare carand un brad in carca, cum si-a invins frica pentru a nu-si „contamina" tovarasii de lupta.

  • Cine era Dan Iosif inainte de 21 decembrie?

Dan Iosif: Pentru mine ziua de 21 decembrie a inceput la ora 5 dimineata. La ora 6 eram in Autogara Militari. Asteptam sa iau autobuzul de Domnesti sa ma duc la munca. Aveam locul de munca in comuna Domnesti. Ajunsesem un paria al orasului Bucuresti, nu mai puteam sa ma angajez. Conform acelui Decret 153, daca nu aveai un loc de munca erai arestat pentru vagabondaj. Si m-am angajat muncitor necalificat la restaurantul Central din Domnesti. Aprovizionam de la UJCOP cu vin, cu carne, cu oua, ulei. Veneam cu ele la restaurant, le bagam in depozit, treceam la preparat mici, fripturi. Venea o fata, Tudorita, le lua si ii servea pe clienti.


Vreau sa spun ca era un serviciu care ne aducea la fiecare dintre cei care lucram acolo 3-4 sute de lei pe zi, usor, lasand la o parte faptul ca eu consider ca sunt singurul nomenclaturist, nou nomenclaturist, care si-a facut curriculum vitae pe balconul CC-ului in noaptea de 22 decembrie. In momentul in care 5-6 sute de mii de romani nebuni de bucurie strigau: „Iosca, pe tine te vrem!", o dovada in plus ca nu ma cunostea nimeni, imi cunosteau doar porecla. Din noaptea de 21 devenisem atat de cunoscut. Si eu ii intrebam: „Cum ma vreti... impuscat, spanzurat... Ati innebunit?".

"Tudorica, eu am plecat, neica"

  • Va sa zica, erati la Domnesti. Cum ati ajuns in Capitala?

Nu era autobuz. Ne-am revoltat, toti cei ce asteptam in statie. Erau medici de la spitalul din Domnesti, profesori, din Clinceni. Ne-am dus la dispecerat. „Ne-au luat toate autobuzele pentru ca le-au dus la mitingul lui Ceausescu." Poate mai sunt oameni care isi amintesc dintre ei. Am spus in gura mare: „Dar-ar Dumnezeu si Maica Domnului sa fie ultimul miting din viata lui!". Cred ca aveam deja premonitie, presentimente. Pana la urma avenit un autobuz. Am ajuns la restaurant. La 11, a venit un baiat si ne-a spus: „In Bucuresti e jale". In momentul ala, am luat banii pe care ii aveam, i-am aruncat in sertarul biroului sefului de unitate, Sandu Ciclovan. Am incuiat biroul, i-am dat cheia lui Tudorica si i-am spus: „Tudorica, eu am plecat, neica".

Erau oameni la mese si m-au intrebat: „Dane, maine vii la munca?". „E, daca vin maine la munca, Ceausescu a murit, daca nu vin, am murit eu". Eu ce spun, poate fi verificat. Nu stiu cati au curajul sa spuna pe fata cum au ajuns, de ce au stat, ce au facut... Am luat un camion; m-a adus pana la statia de metrou. Nu stiu cum il cheama pe baiat. Nu m-am gandit sa-mi fac o agenda, o arhiva sa demonstrez ca eu sunt marele creator de nu stiu ce... Am iesit la Universitate. Era inca o ameteala, nimeni nu stia ce vrea. Am inceput cu „da-te jos tu", „vino tu". Am vorbit pe rand acolo, era intre 12 si unu.

  • Veniti de la miting.

Mitingul cand a spart, a spart in mod haotic. Oamenii cand au plecat s-au calcat in picioare; piata era plina de caciuli, pantofi, posete... ce sa va spun, exact, cum a-ti spus dumneavostra, cum e pe stadion cand intra lumea in panica. Se calcau in picioare, femeile tipau ca erau imbrancite, trantite... Barbatii nu mai tineau cont de nimic... se luptau cu pancarte, se aruncau. O parte din oameni au iesit la Piata Romana, unde s-au regrupat foarte repede, din ce am vorbit cu martori oculari.

  • Apoi au venit scutierii…

La Universitate a fost putintel mai greu sa ne regrupam intr-o forma cat de cat ordonata si asta a dat posibilitatea fortelor de ordine, care au inceput sa vina de pe strazile care ieseau din Piata Revolutiei catre Bulevardul Nicolae Balcescu (la vremea aia), au inceput sa apara scutierii si au reusit sa ne desparta in doua. O parte dintre manifestanti au fost impinsi spre Piata Romana, o parte au fost impinsi catre Universitate, Piata Unirii, sa se imprastie. Si acolo s-a format un nucleu turn din oameni care pentru mine sunt mai mult decat eroi, de fapt eroii sunt morti. Indiferent de ce au spus de ce am facut in acesti 14 ani, am ramas foarte buni prieteni. Ne leaga ceva mai mult decat dragostea dintre un barbat si o femeie sau dintre doi barbati, ca asa se spune acuma ca dragostea e mare, sexul nu conteaza... Ne leaga moartea. Si dintre acesti oameni, din pacate, nu au fost mediatizati decat Dan Iosif, doama Raicu, Dinca si, foarte rar, Radu Silaghi, dar acolo au fost multi.

  • Inca anonimi…

Multi nu doresc nici in ziua de azi sa-si spuna numele, unii dintre ei sunt chiar plecati din tara si o duc chiar bine acolo unde au ajuns, fara sa manance bors despre revolutia romana, cum au facut altii care acuma sunt prin parlament. Altii s-au apucat de afaceri, si-au vazut de mersul lor pentru ca ei erau bisnitari. Unul dintre ei este chiar proprietar de casa de schimb valutar. Unora care le-a mers mintea, au avut alt destin, alta soarta. Am inceput sa construim baricada prima data din jardinierele de flori, scaunele luate de la Pescaru, dupa aceea am luat de la Dunarea de pe terasa scaune si mese din acelea de tabla si cosurile de gunoi de pe stalpi. Daca va imaginati ca noi credeam ca vom opri tancurile cu aceste obiecte marunte...

Trosca a fost un erou!

  • De ce ati facut baricada chiar acolo?

Vreau sa va spun ca pe locul unde s-a construit baricada se spune ca ar fi existat o baricada imaginara intre revolutionari si fortele de represiune. Acolo au fost batai crunte intre revolutionari si scutieri. Nu erau scutierii lui Trosca. Vreau sa va spun ca pentru mine Trosca este un adevarat erou. Decat sa cereti rejudecarea dosarului Milea, mai curand cereati rejudecarea dosarului Trosca, cu cei sapte eroi care au murit din ordinul generalului Militaru. Dumnezeu sa-i ierte pe toti cei despre care vorbesc si sunt morti. Fac o greseala enorma ca spun ceea ce spun pentru ca de maine sau de poimaine cand va aparea acest articol inca o mie de oameni vor spune: „Da, stiu, eu am facut revolutia". La mine au venit multi care mi-au povestit cum au facut revolutia. I-am ascultat, am tacut. Asta e. Eu nu am fost acolo, nu stiu nimic.

  • Si militieni au inceput sa va „imputineze"…

In momentul in care scutierii veneau, iesea cate un individ, daca reusea sa prinda pe unul de-al nostru de par, era tras, primul lucru, era lovit intre omoplati, pus jos si tarat. La inceput i -au aruncat in fata fostului Minister al Comertului Exterior, dupa aceea i-au dus la Negoiu si as vrea sa-l corectez pe domnul Sergiu Nicolaescu. Primul om impuscat nu a murit la Negoiu. Doi au au fost cei impuscati care au murit in fata Bisericii Kretulescu, unul dintre ei a fost dezbracat si camasa lui plina de sange a fost ridicata si s-a strigat: „Uitati cum omoara copiii!". Cert este ca o data cu consolidrea baricadei, in baricada au fost te miri ce minuni, pana si un carucior de aprozar. Nimeni nu v-a spus si nimeni nu va va spune lucrurile astea decat dupa ce vor citi sau cei care au stat acolo si au construit baricada si nu sunt mai mult de 100 de oameni si nici unul dintre acei oameni nu a fost intelectual sau demnitar. Nici unul. O spun cu toata taria si credinta mea in Dumnezeu. Cel mai cult om care a roit in jurul lui Dan Iosif, prin cult intelegand diplome, a fost colonelul Iancu Marin, Dumnezeu sa-i odihneasca fata. Fata lui a fost impuscata in pat cu arma cu luneta; pun pariu pentru ca lovitura era exact intre ochi. Am construit baricada din masini, a fost un tir plin cu saltele care a blocat intrarea pe Batistei. Exact la iesirea din metrou a fost o salvare. Eu o am intr-o fotografie inca.

Teroristul a fost un amarat de soldat

A fost un moment, pana sa se construiasca baricada, cand militarilor care aveau arme li s-au pus flori - crizanteme albe - in tevile pustilor. Pe urma a fost acel episod tragic de la Dalles, cand faimosul terorist - un soldat nevinovat - a intrat in multime si a omorat niste oameni. Nu era vina lui, n-a primit ordin, dar, asa cum am aratat, soarta... noi aruncam cu pietre. S-a intamplat o chestie pe care n-o reusesti de doua ori: o piatra a spart geamul din laterala stanga, iar o a doua l-a nimerit in cap. A cazut cu capul pe volan. Cand si-a revenit nu avea decat sa opreasca motorul. Astea-s traite si vazute de mine.

Domnul Adrian Paunescu traieste si, daca e barbat, sa povesteasca ce a patit cand a iesit si a spus: Eu sunt Adrian Paunescu, poetul national.

  • Prost moment si-a ales.

Cel mai prost. Daca nu eram eu si vreo cativa, sa-l duca, sa-l bage in curtea ambasadei americane, jale era. O fi vrut sa faca el ceva bun, dar tuturor le-a venit in minte imaginea Cantarii Romaniei. Nimeni nu mai tinea cont de geniul poetului in momentele acelea.

Baricada.

S-a construit baricada, care a rezistat pana in jurul orei 1:30. N-am tinut un jurnal, cum au facut altii care acuma ocupa si functii prin Parlament ori in structuri guvernamentale, pe motiv de scrupulozitate in a consemna. Eu, cel putin, stiam un singur lucru: ori la bal, ori la spital. Mi-am zis: ori muream eu, ori mureau ei. Pe mine viu nu m-ar fi prins. In momentul in care ei au incercat sa strapunga baricada, au trimis doua TAB-uri. Unul a incercat sa loveasca in zona Pescarusul. Pe partea dreapta venind dinspre Romana. A ramas agatat in ceva de la una din masinile pe care-a izbit-o. In momentul ala s-a aruncat cu cocteiluri Molotov. Langa TAB se afla un camion al IREB-ului, cum se numea pe atunci Electrica, si inauntru erau o anvelopa si un colac gros de cablu, de doi toli. Sticla a cazut drept in mijlocul anvelopei. Va dati seama cum s-a intins focul. Era, cred, sase seara. Se innoptase.

In acel moment a venit un alt TAB, sa loveasca baricada spre Intercontinental, la iesirea din metrou. Cineva a adus o sa pe care erau butoaie cu motorina. Cand a venit, l-am intrebat pe sofer: stii sa faci un derapaj controlat? - Da. Am desfacut toate busoanele de la butoaiele cu motorina, a intrat cu derapaj controlat, a izbit baricada si a ramas acolo. Niste butoaie s-au rasturnat. Cand TAB-ul a venit, cineva a aruncat un Molotov si a luat foc tot TAB-ul.

O victorie, iata...

Da, victoria suprema. A fost asa ceva... va dati seama, am reusit sa distrugem masina de lupta a inamicului. Imaginea se vede, in filmul prezentat de domnul Tuca, filmul de la Sahia, se vad pompierii, stingeau. Daca nu-l inundau, exploda munitia din TAB si nu stiu ce s-ar fi intamplat cu noi acolo. Nu stiu. Cand au vazut ca e groasa, n-au mai incercat cu utilaje. Si noi tot peroram pe acolo, fiecare facea guverne, era domnul doctor Filpoiu si scria lista conducatorilor, pe spinarea mea si pe-a altora si prima proclamatie. Care nu difera mult de proclamatia de la Timisoara.

  • A filmat, a fotografiat cineva?

Era un tanar care, din cate stiu, era singurul roman care filmase, luase imagini de la baricada din noaptea de 21 decembrie. Stiu despre el doar ca statea pe Strada Frumoasa. Poate mai are caseta... Eu n-am sa i-o cer, ca tine de intimitatea lui, dar, daca doreste, probabil ca o sa va contacteze. Este un alt baiat care a facut mult si a cerut putin. Si ca el mai sunt foarte multi.

La ora 12, am cerut o portavoce, mi-a adus-o un baiat, Bogdan, tatal lui lucra la Casa Poporului, i-a furat-o, s-au dus cativa tineri, au smuls capota la o Dacie, au scos acumulatorul, au alimentat-o si Dinca tinea bateria, eu vorbeam la microfon si un tanar tinea portavocea ridicata. Acel tanar a sfarsit impuscat in piept, dupa 12 noaptea. 43 de oameni au murit intr-o ora. Si foarte multi au fost raniti.

  • Ce-ati spus la portavoce?

Am spus: „Va rog, faceti liniste! Armata doreste sa ne adreseze un mesaj". Il vazusem pe generalul Milea, cu mantaua pusa pe umeri, era insotit de Postelnicu, avea tocul pistoletului desfacut, a dat niste ordine, cred - parerea mea - au incarcat doua camioane cu militari din cordon si au plecat spre Piata Romana care fusese evacuata fara victime. Traieste generalul Suceava, care a coordonat operatiunea de curatire a Pietei Romane. Acolo nu a murit nimeni.

  • Au lucrat cu manusi.

Au stiut sa lucreze profesionist, i-au intimidat si i-au imprastiat.

  • Mesajul Armatei...

S-a facut liniste. Stiti ce inseamna liniste cand erau vreo 30.000 de oameni pe spatiul verde din fata Teatrului Napional si in fata la Inter. Unii ne faceau golani, unii ne spuneau ca suntem nebuni, ca ne impusca. Si eu le-am spus: oameni buni, n-aveti curajul sa veniti intre noi, dar macar strigati tot ce auziti ca strigam noi. Si in momentul ala de liniste, am primit raspuns din partea cealalta a baricadei. O rafala neintrerupta de arma. Atunci au inceput sa apaca primele victime. Eu sunt un tragator bun.

  • De elita, ar zice unii.

Normal, daca scriu ca sunt braconier. Dupa unghiul de incidenta mi-am dat seama ca toti cei impuscati in noaptea de 21 au fost impuscati de sus. S-a tras de pe blocul Dunarea, Pescaru...

  • Deci soldatii din fata, nu.

N-aveau cum. Baricada avea peste 3 metri inaltime. Era facuta din camioane, tirul ala plin cu saltele... Se tragea de sus, asta e clar. Cine au fost tragatorii - militieni, securisti, militari, nu stiu. Stiu un singur lucru, nu vreau sa-i apar: isi faceau datoria, depusesera un juramant, aparau regimul care-i platea. Dar le reprosez ca n-au inteles ca noi eram parte din fiinta poporului roman. Nu eram teroristi, arabi, turci, rusi, eram romani. Puteau sa aiba discernamant. Ei au jurat in fata poporului.

  • Ei n-au inteles, altii da.

Exact. De aceea v-am spus: Securitatea a tradat omul, nu tara, nu crezul, nu interesul national. De aceea, in CPUN am fost singurul care s-a ridicat si a spus ca ultima enclava africana isi face un sistem de securitate - informatii-contrainformatii, noi renuntam la sistemul cel mai performant din Europa?

  • Un sistem lovit de defectiunea Pacepa, dar si de altele...

Cred ca multi au murit in urma acestei defectiuni. Altii au fost adusi in tara. Eu am cunoscut asemenea oameni, asemenea inteligente.

  • Un exemplu.

Unuia pot sa-i si pomenesc numele, nu stiu daca mai traieste saracul, Vasile Cociuba, care a fost rechemat si a ajuns viceprim-secretar de partid la Sectorul 2, eu l-am cunoscut tot din pozitia de erou national, in urma cutremurului din ’77 au vrut sa ma faca secretar de partid cu probleme de tineret pe Sectorul 2 si-am am refuzat. A fost o chestie amuzanta. Prima secretara de la 2, Maria Noraru, cred, zice: „Cum, tov. Dan, nu acceptati sa intrati in partidul comunist?". Eu in picioare, ma uitam de jur imprejurul ei: „In ce? Fereasca-ma Dumnezeu, sa ma murdaresc pe pantofi?". Eu stiu de la mama ca in partidul comunist intra cele mai pure elemente ale societatii. Eu sunt un puscarias eliberat de patru ani, ce sa caut eu sa fac de ras partidul? - Ei, greselile tineretii pot fi iertate oricand. - Ei bine, nu-mi sunt iertate nici astazi.

Ca prin branza

  • Deznodamantul…

Am plecat la ora 2, mi-am dat seama ce urmeaza, eram sus pe camion, mi-am dat seama imediat ce urmeaza, le-am spus oamenilor care erau langa mine la baricada: „Dati-va la o parte!". A venit primul tanc, avea peste 70 la ora. In momentul impactului, a trecut prin baricada cum trece cutitul printr-o bucata de branza. Nu cum spunea generalul Hortopan, ca a trecut usor...

  • Pas, pas.

Ma mir ca nu a spus ca a scos picioarele si a pasit el, tancul, peste baricada. Al doilea tanc l-a urmat indeaproape. Primul s-a dus in jos spre spre Piata Unirii, al doilea a facut stanga, in fata Ministerului Agriculturii a deschis focul cu mitraliera, nu stiu cat si daca au murit oameni acolo, a intrat pe Strada Galati unde a strivit sase Dacii. Acela a fost momentul de panica pe care si l-au dorit, a fost momentul pe care si l-a dorit.

  • Au fost arestati apoi multi.

Bine, Bucurestiul are 1.200-1.300 de arestati in noaptea de 21/22, atunci ne-am vorbit acel nucleu dur de care v-am vorbit, ne-am inteles sa plecam fiecare spre sectorul unde locuiam si sa convingem cat mai multa lume sa vina a doua zi in Piata Universitatii.

  • Cum ati scapat?

Am vrut s-o tai catre Pantelimon, la intrarea in metrou, in fata Teatrului Mic era un ruman, avea un brad. Voia sa-l duca la copii. In noaptea aia, o sa radeti, aveam la mine 400 de dolari si 2.100 lei. Pai, daca eram bisnitar... Si am dat 200 de lei pe bradul acela. I-am zis: am brad acasa, dar imi trebuie mie. Imi trebuia sa nu ma recunoasca. In naivitatea mea, credeam ca daca umblu pe strada cu pomu-n spate, ca Mos Craciun, o sa trec neobservat. Uitam ca am o canadiana comandata la Targu-Mures, la fabrica, foarte groasa, neagra, cu o dunga rosie pe piept si una pe spate. Inconfundabil. Mi-am pus bradul pe spate si am mers, doar pe stanga, ca strutul cu capul in nisip, sperand sa trec neobservat.

  • Cand e singur se cunoaste viteazul, ori nu-i asa...

Am trait momente de paralizie, de frica. Dar n-aveam voie s-o arat. Zilele acelea mi-au dat o lectie: curajul naste eroi, frica naste conducatori. Frica indeamna la prudenta.

  • Si-asa, cu pomu’-n spate, ati ajuns acasa.

Am ajuns si m-am pus sa scriu un fel de manifest. Mi-a picat sub ochi „Imparat si proletar". Singura carte spre care m-am indreptat din toata biblioteca.

  • Si inapoi, la razbel.

M-am intors repede, pe la 7 m-am intalnit la Electroaparataj cu un grup de muncitori, le-am zis, inapoi la Universitate sa vedeti cum au impuscat copii ca pe caini. Pe la Iancului era un depozit de branza, m-am suit pe gard si-am citit manifestul, apoi am plecat mai departe.

La intersectia Mihai Bravu cu Dimitrov, venea o coloana dinspre Obor. Cei de la Aversa, Mase plastice, de la Mecanica Fina, au iesit la Dimitrov inca doua coloane, la Mosilor m-am cocotat pe un stalp, le-am citit iar acel manifest si-am innebunit.

  • Zau?

Era o mare de capete, cat vedeam cu ochii, nu-mi venea sa cred ochilor ce vad. Cand am ajuns la spitalul de oase, la Foisor, oamenii au aruncat cearsafuri, am scris cu crema de ghete data de vecini, tot felul de sloganuri. Si ne-au mai aruncat un tricolor lung. Care ajungea de-o parte in alta a soselei. Am facut un rand de barbati si l-au pus pe piept si din momentul ala am mers numai si numai ordonat. Am ajuns la Piata Rosetti, erau trei tancuri si doua TAB-uri. Le-am spus: voi va dati seama ce inseamna? Cat trageti, unde trageti? La distanta asta sunt ineficiente. Doar sa treceti peste oameni. Au coborat din tancuri toti si s-a suit un civil, s-a urcat in tanc si a pornit catre Intercontinental. M-am suit pe tanc si l-am oprit chiar in dreptul pasajului de la Intercontinental.

  • Valentin Zaschievici - 23 aprilie 2004

Citeşte mai multe despre:   magazin,   cred,   piata,   oameni,   ştiu,   venit,   decembrie,   noaptea,   momentul,   inceput,   iosif,   baricada,   murit,   dan

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O pisică a supravieţuit după ce a parcurs 60 km blocată sub capota unei maşini

O pisică a supravieţuit după ce a parcurs 60 km blocată sub capota unei maşini
O pisică din Marea Britanie a suferit răni grave însă a reuşit să supravieţuiască după ce a parcurs peste 60 de kilometri blocată sub capota unei maşini, relatează duminică Press Association. Pisica...

Trei recorduri mondiale pentru o sticlă de parfum

Trei recorduri mondiale pentru o sticlă de parfum
O companie din Dubai a prezentat o sticlă de parfum încrustată cu peste 3.500 de diamante şi care deţine trei titluri mondiale omologate de Guinness World Record, relatează UPI. Guinness a confirmat că sticla...

Record mondial de lectură colectivă stabilit în Mexic

Record mondial de lectură colectivă stabilit în Mexic
Jumătate de milion de elevi de la şcolile secundare din nord-estul Mexicului au stabilit vineri un nou record mondial de lectură colectivă, citind simultan un pasaj din cartea 'México Insurgente', a ziaristului...

Gesturile prin care câinii și pisicile își arată afecțiunea

Gesturile prin care câinii și pisicile își arată afecțiunea
Iubirea și loialitatea animalelor de companie este una cu adevărat specială, iar acestea merită să primească aceleași lucruri din partea noastră. Dacă vrei să înțelegi gesturilor prin care animalul tău...

10 reguli ale unui bunic pentru viitorul iubit al nepoatei lui

10 reguli ale unui bunic pentru viitorul iubit al nepoatei lui
O femeie in Scoţia a făcut publică o listă făcută de bunicul ei, care conţine 10 reguli pe care un pretendent trebuie să le respecte pentru a putea fi iubitul nepoatei lui, notează Daily Mail. Amie...

Un tânăr a devenit milionar pentru câteva ore

Un tânăr a devenit milionar pentru câteva ore
Un tânăr în vârstă de 18 ani, din Belfast, a devenit milionar, pentru câteva ore, după ce a găsit 8.9 milioane de lire în contul său bancar, notează indy100. Dane Gillespie a primit 8.9 milioane de lire...

Un tânăr din Germania a furat o mașină pentru a ajunge mai repede la toaletă

Un tânăr din Germania a furat o mașină pentru a ajunge mai repede la toaletă
Un drum scurt până la toaletă a avut consecinţe grave pentru un tânăr de 18 ani care făcea jogging într-o localitate din centrul Germaniei, relatează agenţia DPA citând un anunţ al...

Bucuria de a dărui durează mai mult decât satisfacția de a primi

Bucuria de a dărui durează mai mult decât satisfacția de a primi
Nivelul de fericire al oamenilor care obişnuiesc să ofere se menţine constant, sau scade într-un ritm mult mai lent, spre deosebire de situaţia în care ei ar fi beneficiarii darurilor respective, conform concluziil...

Copiii fac mii de lire pe piața neagră de pe urma jocului Fortnite

Copiii fac mii de lire pe piața neagră de pe urma jocului Fortnite
Copiii fac mii de lire pe săptămână într-o rețea mondială de hacking construită în jurul jocului Fortnite. Conform BBC, vârstele lor sunt și de 14 ani. 20 de hackeri au spus că fură conturi online...

Un amfibian orb, care își îngroapă capul în nisip, a fost numit după Donald Trump

Un amfibian orb, care își îngroapă capul în nisip, a fost numit după Donald Trump
 Un amfibien orb, care obișnuiește să își îngroape capul cu nisip, a fost numit după Donald Trump, ca răspuns la comentariile sale privind schimbările climatice, scrie...

Un nou record mondial: 126 de ore de dans

Un nou record mondial: 126 de ore de dans
O adolescentă de 17 ani din Nepal a dansat timp de 126 de ore consecutiv pentru a intra în Cartea Recordurilor Guinness la categoria ''cel mai lung maraton de dans susţinut de o singură persoană'', informează...

Amazon, acuzat că a „ruinat Crăciunul”

Amazon, acuzat că a „ruinat Crăciunul”
Amazon a fost ținta criticilor în această perioadă apropiată de sărbători, clienții afirmând că gigantul „ruinează” ziua cea mare a copiilor, notează Daily Mail. Gigantul a...

O cafenea din Melbourne, asaltată de recenzii negative, după ce numele său a apărut într-un examen

O cafenea din Melbourne, asaltată de recenzii negative, după ce numele său a apărut într-un examen
Proprietara unei cafenele din Melbourne ia în calcul acţionarea în justiţie a instituţiei care gestionează sistemul de educaţie australian, după ce un local fictiv cu un nume asemănător a fost menţionat...

Un bărbat a descoperit că este înșelat cu ajutorul Google Maps Street View

Un bărbat a descoperit că este înșelat cu ajutorul Google Maps Street View
Un bărbat a descoperit că soția sa este infidelă, după ce a intrat pe Google Maps Street View și a descoperit o fotografie cu aceasta și amantul ei.  Google Maps Street View a surprins o imagine cu un...

Infidelitate descoperită prin intermediul Uber

Infidelitate descoperită prin intermediul Uber
O femeie căsătorită din Colombia şi amantul ei au fost prinşi după ce au chemat un Uber pentru a merge la un motel, însă şoferul era chiar soţul femeii, scrie Newsweek. Identificată doar sub numele de...
Serviciul de email marketing furnizat de