Amintiri din copilărie

Vedetele au scotocit prin albumele cu fotografii în cinstea zilei de 1 Iunie

JOJO. Apetisanta blondină din grupul de umor Divertis are o pasiune pe care a descoperit-o de la o vîrstă fragedă: tricotatul. Cine şi-a închipuit-o vreodată pe Jojo, pe numele ei din buletin Alexandra Cătălina Ionescu, împletind fulare şi ciorăpei să ridice mîna… Nimeni?

DAN NEGRU. O dulceaţă de copil, cu o privire pătrun­­zătoare şi inteligentă, după cum reiese din fotografie. Dar ce credeţi că răspundea micul Dănuţ cînd era întrebat ce vrea să devină cînd o să crească? Şofer pe TIR. Visul nu i s-a împlinit. A ajuns în schimb unul dintre cei mai buni prezentatori de divertisment din România. Asta-i viaţa!

LUCIAN MÎNDRUŢĂ. Vedeta ştirilor de la Antena 1 a fost un copil foarte cuminte şi as­cultător, chiar dacă uitătura poznaşă din fotografie îl contrazice.

OANA FRIGESCU.”Pe vremea cînd făceam castele din cuburi de lemn şi mă mo­zo­leam cu acuarele la gră­diniţă, am făcut şi primii paşi pe podiumul de modă. Edu­­catoa­rele ne-au îm­brăcat mai mult cu forţa în costume popula­re şi ne-au ademenit cu cîte o jucărie sau cu o caramea în faţa unui aparat cu blitz orbitor. Preţ de cîteva ore ne-am intrat în rolul de «fetele de la concursul de frumuseţe» şi ne-am arătat dantura, pentru mulţi dintre noi ştirbă, în faţa obiectivului.”

ANDREEA MARIN BĂNICĂ .”Această foto­gra­fie are o va­loare sentimentală spe­cială pentru mine, în primul rînd pentru că alături de mine era ma­ma. A­tunci, la vîr­sta de 5 ani a fost prima oră de pian din viaţa mea, iar ma­ma mi-a fost das­căl. Ea cînta minunat la acordeon şi claviatura pianului îi era la fel de prietenă. Din acel moment acest instrument a devenit cel mai bun prieten al meu. Aşterneam pe cla­pe­le lui fie bucuriile, fie tristeţile mele, era o modalitate de a-mi descărca emoţiile, iar pînă cînd am plecat la faculta­te am fost nedesparţită de primul meu pian, un Blutner vechi.”

CRISTINA ŞOLOC.  “Am auzit de multe ori spunîndu-se că cei mici au Dumnezeul lor. În cazul meu, este perfect adevărat. Odată, plecînd de la grădiniţă, am încercat să mă cocoţ pe o motocicletă parcată lîngă gard. Evident că a căzut peste mine, dar printr-o mi­nune, m-au scos întreagă de sub ea. Asta nu înseamnă că motocicletele nu m-au atras în continuare.”

MELANIA MEDELEANU .“Era la vremea cînd gheaţa aproape că se topea şi profitam de ultimele momente de glorie patinînd pe bal­tă, lîngă casa bunicilor. Nu ştiu cum, într-o zi, pojghiţa de gheaţă s-a spart în dreptul Lilei mele (un bo­boc de gîscă), iar eu am sărit, în­gro­zită în ajutorul ei. Să nu se înece... Gheaţa s-a spart sub greutatea mea, iar restul iernii l-am petrecut lîngă sobă. Cu pneumonie.”