Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mitropolia
Basarabiei a organizat marţi un marş pe o distanţă de 60 de kilometri, între
Giurgiuleşti şi Cahul, dar, deşi anunţat iniţial ca o formă de protest faţă de
expulzarea a patru clerici români, organizatorii au spus ulterior că a fost
prilejuit de sărbătoarea Crăciunului pe stil vechi. Marşul, numit "Drumul
Crucii", a fost anunţat iniţial ca fiind "un protest şi un răspuns
creştinesc" la expulzarea de către autorităţile moldovene a patru
slujitori ai Mitropoliei Basarabiei care sunt cetăţeni români.
MARŞ. Autorităţile locale, dar şi organizatorii - după ce au fost acuzaţi că îndeamnă la nesupunere civică şi au fost ameninţaţi anonim cu "consecinţe" - au declarat că Drumul Crucii a fost prilejuit de sărbătoarea Crăciunului pe stil vechi. Vicepreşedintele raionului Cahul, unde a avut loc marşul, Ion Butmalai, a afirmat că Drumul Crucii s-a desfăşurat sub genericul "Cu Naşterea Domnului" şi a avut drept scop "mărturisirea credinţei, pentru ca anul 2008 să fie unul rodnic şi ferit de secetă şi pentru curăţirea sufletului credincioşilor şi nu a avut nicio legătură cu expulzarea preoţilor Mitropoliei Basarabiei". Până în prezent, autorităţile moldovene au emis decizii de expulzare pentru patru slujitori ai Mitropoliei Basarabiei, originari din România, între care trei preoţi şi o maică de la Mănăstirea Ulmu de lângă Chişinău. Încă un preot este chemat în judecată în data de 9 ianuarie, fiind, ca şi ceilalţi, acuzat de încălcarea regimului de şedere în Republica Moldova. Ministerul român al Afacerilor Externe a informat luni, într-un comunicat, că "a luat notă cu regret" de decizia autorităţilor de la Chişinău de a îndepărta de pe teritoriul Republicii Moldova patru preoţi şi o călugăriţă, cetăţeni români, care fac parte din clerul Mitropoliei Basarabiei. "Având în vedere elementele disponibile, Ministerul Afacerilor Externe apreciază că situaţia creată în jurul cetăţenilor români, membri ai clerului Mitropoliei Basarabiei, se putea soluţiona fără recurgerea la măsuri radicale, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă", se arată în comunicatul MAE. Singurul preot expulzat care se mai află încă în Republica Moldova, parohul din satul Manta, preotul Iulian Budescu, al cărui termen de şedere în Republica Moldova expira duminică, a contestat decizia de expulzare emisă de autorităţile moldovene la Curtea de Apel şi, drept urmare, i-a fost prelungită cu 15 zile perioada de şedere. Ceilalţi slujitori ai Mitropoliei Basarabiei nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova fiind opriţi de autorităţile de frontieră şi obligaţi să revină în România.
AMENINŢĂRI. După ce enoriaşii au organizat, în urmă cu câteva zile, o adunare de protest la Primaria din sat, autorităţile au încercat să-l acuze pe preotul Budescu de instigare la nesupunere civică. Iulian Budescu a susţinut că pe parcursul zilei de marţi a primit telefoane de la persoane care nu s-au prezentat şi care au insinuat că marşul organizat de Mitropolia Basarabiei este o instigare la nesupunere civică şi că preoţii "au scos oamenii în stradă", iar consecinţele acestor acţiuni se vor vedea în zilele următoare. Părintele Budescu a mai spus că marşul a început la primele ore ale dimineţii în localitatea Giurgiuleşti cu participarea a aproximativ 200 de enoriaşi şi preoţi ai Mitropoliei Basarabiei. Procesiunea, condusă de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei, a trecut prin zece localităţi şi a fost întâmpinată la intrarea în fiecare localitate cu pâine, sare şi bătăi de clopot şi însoţită de alţi enoriaşi. În fiecare sat a fost oficiată câte o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a creştinilor din localitate. Între localităţi deplasarea s-a făcut cu mijloace de transport. "Cu toate că s-a vehiculat ideea că organizăm un miting, că am chema oamenii la nesupunere civică, acest lucru nu este adevărat – noi am avut o procesiune apolitică, creştinească şi tradiţională", a spus părintele Budescu. "Cu toate acestea, ne aşteptăm la consecinţe", a adăugat el. Vicepreşedintele raionului Cahul, Ion Butmalai, a declarat că "administraţia raionului a luat toate măsurile pentru a preveni tulburările de masă în satele Manta şi Vadul-lui-Isac, care au rămas fără paroh, pentru că oamenii au fost foarte revoltaţi de ceea ce s-a întâmplat. În ceea ce-l priveşte pe Iulian Budescu, a fost o şedinţă extraordinară, la care au asistat procurorul raionului, comisarul de poliţie şi reprezentanţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. A fost o discuţie în cadrul căreia s-a decis ca după sărbători preotul Budescu să îndeplinească toate formalităţile pentru obţinerea permisului de şedere şi a permisului de muncă, şi cam atât", a mai spus vicepreşedintele raionului Cahul, sugerând că situaţia preotului Budescu ar putea fi rezolvată fără expulzare. Mitropolia Basarabiei a calificat expulzările drept o nouă prigoană asupra sa şi a anunţat că se va plânge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. După adoptarea, la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, de către Sinodul Bisericii Române a deciziei de a reactiva trei eparhii istorice pe teritoriul Republicii Moldova, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a anunţat că ar putea examina posibilitatea de a nu mai pune în practică hotărârea CEDO de recunoaştere a Mitropoliei Basarabiei. În 2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dispus recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, lucru pe care autorităţile moldovene nu au vrut să-l facă de la reactivarea ei, în 1992. În prezent în Republica Moldova activează două mitropolii – Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei, subordonate canonic Bisericii Ruse, şi, respectiv, Bisericii Române.
