Bolnavii mintal, o realitate ascunsă în unele părţi ale Europei de Est

În multe părţi din fostul bloc sovietic bolnavii mintal nu au niciun fel de drepturi, ca urmare a rămânerii în picioare a unor reguli de dinaintea instaurării democraţiei şi economiei de piaţă, scrie International Herald Tribune, citat de Agerpres.

În localitatea Pravda din Bulgaria, un loc izolat de lume, sunt ţinuţi şi azi bolnavii mintali ai Bulgariei, în acelaşi loc unde autorităţile comuniste trimiteau persoanele cu probleme psihice, pentru a le ascunde de ochii lumii. Modul cum sunt ţinuţi sub supraveghere aceşti bolnavi, într-un regim de tip închisoare, este revelator pentru realitatea din acest domeniu în fostul spaţiu sovietic, unde regulile din instituţiile de primire a bolnavilor mintal nu au fost schimbate de pe vremea comunismului. Un studiu realizat în opt ţări de Centrul de Sprijin pentru Handicap Mintal (Mental Disability Advocacy Center) din Budapesta a dovedit existenţa unui regim de detenţie pentru bolnavii mintal din Europa de Est şi Centrală, din estimările centrului opt milioane de persoane aflându-se în această situaţie şi fiind supuse unor violări 'semnificative, arbitrare şi automate' ale drepturilor omului. În Europa de Est, legile îi privează pe adulţii suferind de handicap mintal de orice drept de a lua o decizie, indiferent de abilităţile lor diferite, tutorii fiind aceia care decid în locul lor cum să cheltuiască banii, cum să folosească dreptul la proprietate sau accesul la tribunal, hotărând chiar şi asupra relaţiilor acestora. De multe ori, tutorii îşi folosesc puterea pe care o deţin pentru a-i trimite pe handicapaţii mintal în instituţii specializate, pentru totdeauna. Legile care guvernează tutoratul în Bulgaria şi în regiune nu permit un control efectiv asupra tutorilor, care îşi asumă calitatea de supraveghetor al proprietăţilor şi conturilor bancare ale celor tutelaţi. Odată ce ajungi sub tutela cuiva devii o non-persoană, ceea ce se numeşte moarte socială, spune Victoria Lee, avocat pentru drepturile omului la centrul din Budapesta.

Legislaţia haotică, standardele neclare şi justiţia ineficientă
Dat fiind că legea pleacă de la premiza că tutorii acţionează în interesul celor tutelaţi nu există mecanisme pentru prevenirea neglijării responsabilităţii sau căutarea de foloase băneşti. În timp ce directorilor instituţiilor de îngrijiri sociale li se solicită prin legea bulgară trimiterea de rapoarte anuale de audit asupra finanţelor persoanelor aflate sub tutela lor, amenda pentru eludarea acestei legi este de doar 14 cenţi americani. Legislaţia haotică, standardele neclare şi justiţia ineficientă din unele ţări ale Europei de Est înseamnă că este relativ uşor pentru o familie să convingă un judecător să plaseze o persoană suferind de handicap mintal sub tutelă, pentru simplul fapt că un membru al familiei doreşte să obţină controlul asupra bunurilor deţinute de respectivul, fiind vorba aici despre lucruri deseori mărunte, precum folosirea unei camere de apartament sau vânzarea unei proprietăţi. În unele ţări se încearcă o schimbare, ca de exemplu în Ungaria, unde proiectul de Cod civil dezbătut în parlament a introdus prevederea luării de decizii asistate. Odată ajuns sub tutelă este însă dificil să ieşi de sub ea, afirma Oliver Lewis, director executiv la centrul din Budapesta, în multe ţări din Europa de Est procedura judiciară impunând consimţământul tutorelui. Aceasta înseamnă aservire totală faţă de tutore, aşa cum demonstrează şi cazul fraţilor Mitsev, cărora nu li se permite părăsirea instituţiei de boli mintale de la Pravda fără asentimentul tutorelui, fratele lor Iulian, care nici nu doreşte să ştie de ei. Astfel de oameni sunt resemnaţi cu propria soartă şi nu există nimeni care să-i protejeze sau să le arate cum să ceară ceea ce le aparţine de drept.