x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun De câţi neuroni e nevoie ca să nu te gândeşti la nimic

De câţi neuroni e nevoie ca să nu te gândeşti la nimic

de Irina Cristea    |    23 Sep 2010   •   00:00

De pe dealurile maramureşene până pe plajele cu nisip alb din Bahamas, din creierii Retezatului până într-un bungalow din Mauritius, de la coada vacii dintr-o pensiune până la Las Vegas, oamenii caută în destinaţiile de vacanţă prilejuri de a-şi elibera complet mintea de problemele cotidiene şi de serviciu. Iar fiecare a simţit pe propria piele, cel puţin o dată, că a te scoate complet din priză şi a te bucura, pur şi simplu, de atmosfera şi peisajul din jur este imposibil.

Există acum şi o explicaţie privind motivele pentru care renunţăm, uneori, din start la a mai încerca să ne decuplăm de amănuntele sâcâitoare din viaţa de zi cu zi, chiar dacă suntem la sute sau mii de kilometri de birou. O echipă de cercetători de la Universitatea Case Western Reserve din Clevelad, statul american Ohio, a concluzionat că efortul de a "bloca" gândul la problemele de serviciu cere extrem de multă energie şi efort psihic. Chiar mai multă decât efortul de a te gândi la ele. "A încerca să-ţi eliberezi mintea de orice gânduri este la fel de greu cu a încerca să opreşti un camion pe o pârtie de coborâre", spun autorii studiului. La fel de complicat este să atingi starea necesară meditaţiei sau să-ţi scoţi din minte unele melodii care ajung să se repete obsesiv.

"Am încercat să explicăm de ce e atât de obositor să încerci să te relaxezi şi să nu te gândeşti la nimic", spune matematicianul Daniela Calvetti, coautor al studiului. Cu ajutorul unui computer şi al unui program conceput să imite modul în care creierul transformă energia în gânduri. Cu alte cuvinte, softul reproduce culoarele ce leagă între ei neuronii care transmit gândurile şi pe cei care au rol inhibitor. "Pentru a bloca un gând, creierul foloseşte neuroni inhibitori care să împiedice transmiterea impulsului nervos. Computerul a arătat că pentru funcţionarea inhibitorilor creierul consumă o cantitate mai mare de oxigen decât de obicei. Cantitatea mare de oxigen reprezintă flux sanguin sporit, iar asta înseamnă mai multă energie consumată", spune dr Calvetti. "A pune frână gândurilor este un proces care ne consumă mult mai mult decât credeam", spune şi Erkki Somersalo, coautor al cercetării.

×
Subiecte în articol: magazin