Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum se ştie din bătrăni că in orice rău există şi un bine, mania teroriştilor in Statele Unite are şi efecte pozitive, cel puţin in plan ştiinţific.
AXA NU SE DEZMINTE! Sensibil la pălpăielile belicoase ale atletului mondial in lupta impotriva terorismului, vicleanul Albion şi-a incordat industria farmaceutică, a secat Atlanticuâ dintr-o sorbire şi-a prezentat FDA (U.S. Food and Drug Administration) primul vaccin impotriva variolei din 1931 incoace.
Astfel, compania farmaceutică Acambis din Cambridge, după numeroase teste clinice efectuate de la inceputul anului, a dat zilele trecute un comunicat optimist cu privire la noul produs, denumit ACAM2000. Subliniind in principal eficienţa crescută a acestui vaccin, FDA afirma că "este găndit ca o modalitate eficientă de protecţie in cazul unui atac biologic". După părerea cărcotaşilor de profesie, insă, adevăratul atac biologic l-au lansat, şi incă demult, companiile de produse alimentare, dovada vie fiind cei peste 30 % din americani care suferă de obezitate.
Terorismului biologic ocupă insă un loc de frunte intre sperietorile zgălţăite de jandarmul planetar. Şi nu de azi, de ieri, ci incă din anii â80 şi presupusele scrisorele conţinănd antrax. Aşa că 10 milioane de doze au fuseseră deja de anul trecut comandate de guvern contra modicei sume de 30 de milioane de dolari, autorităţile anunţănd compania britanică drept furnizorul principal de agent antiviral.
ISTORIE CU BUBE. Anul 43o i.e.n., aduce in Athena una dintre primele epidemii cunoscute de vaiolă ce a ucis două treimi din populaţia oraşului-stat. Cunoscute ca molima lui Antoniu şi molima lui Ciprian, doua valuri succesive traversează, intre 165-180 şi 251-266 Imperiul Roman. Ajunsă in India in jurul anului 400, apar aici şi primele forme rudimentare de vaccinare, prin aşa numita inoculare. Fie puroiul adunat din băşicile celor bolnavi era aplicat pe pielea zgăriată pănă la săngerare, fie cojile măcinate intr-o pudră fină erau inhalate. Cel inoculat făcea o formă uşoară de variolă, dobăndind apoi imunitatea. Această ultimă practică a fost preluată ulterior şi de chinezi şi, deşi exista totuşi o rată a mortalităţii de pănă la 2 %, metoda a rezistat pănă tărziu in evul mediu.
Ludovic al XV-lea i-a urmat străbunicului său pe tronul Franţei după ce acesta, dar şi ceilalţi succesori, au căzut seceraţi de variolă. Washington şi-a inoculat intreaga armată in timpul epidemiei din 1777 prin aceeaşi metodă datănd deja de 1000 de ani. Regina Elisabeta I a Angliei i-a supravieţuit, dar a păstrat toată viaţa semnele bolii pe chip. La fel şi Abraham Lincoln. Stalin işi dădea fotografiile la retuşat pentru a nu-şi arăta cicatricile. Dar cumplita maladie a rămas in istorie mai ales datorită faptului că, adusă de spanioli, a contribuit din plin, alături de vărsatul de vănt, la căderea imperiului incaş, ucigănd circa 90 % (!) din populaţia Lumii Noi.
TEMERI NOI. Variola este considerată astăzi eradicată, ultima victimă fiind, se presupune, o femeie din Somalia in 1977. A revenit insă in atenţia autorităţilor odată cu episodul 9/11 şi cu un nou val de scrisori conţinind spori de antrax din 2001. Iar faptul se datorează, paradoxal sau nu, destrămării imperiului sovietic şi a "impărţirii" intre noile state independente, laolaltă cu arsenalul nuclear, al centrelor de cercetare. Astfel, strategii unchiului Sam presupun că este doar o chestiune de timp pănă ce virusul, conservat de unele laboratoare ex-sovietice, să apară pe piaţa neagră. Asta dacă nu cumva state arătate deja cu degetul de SUA, ca Iranul sau Coreea de Nord, le-o iau inainte.
"Acordarea licenţiei vacinului ACAM2000, ne face să fim mult mai pregătiţi ca naţiune in unei ameninţări biologice", afirmă astfel contra-amiralul W. Craig Vanderwagen, secretarul general al biroului "Preparedness and Response", celula de criză permanentă a autorităţilor americane, in acelaşi ton panicard al ultimului deceniu american.
Mă sperii, deci exist!
