Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Experţii internaţionali trag un semnal de alarmă în legătură cu încercările guvernului rus de a-l reabilita pe Stalin. Evenimentul s-ar putea produce cu prilejul unei ambiţioase conferinţe internaţionale desfăşurate la Moscova cu privire la problemele pe care le presupune studiul acestui personaj al istoriei, arată cotidianul spaniol, citat de Agerpres.
“Ne îngrijorează difuzarea pe scară largă a reţelor de renaştere a Rusiei urmând calea unei modernizări autoritare sau chiar a dictaturii, dar şi propaganda în favoarea unei violenţe justificate din punct de vedere istoric, dar care în realitate s-au soldat cu multe milioane de victime şi cu epurări sociale”, se menţionează în rezoluţia finală a conferinţei, care a reunit la Moscova, în perioada 5-7 decembrie, specialişti din aproape o sută de instituţii. Reprezentanţi de la Universităţi precum Harvard, Sorbona, Cambridge, Stanford sau Varşovia s-au angajat să repete astfel de manifestări. În ciuda înaltei ţinute a conferinţei, preşedintele rus Dmitri Medvedev nu a considerat oportun să participe şi a trimis în schimb un mesaj cordial cu prilejul unui simpozion dedicat scriitorului Aleksandr Soljeniţân.
Stalin (1879-1953) este un subiect delicat pentru autorităţile de la Kremlin, ale căror idei despre reafirmarea Rusiei pe scena mondială au cochetat cu crearea unei imagini pozitive a lui Stalin. Simpatizanţii lui Stalin, care înregistrau la începutul anilor 90 doar 12% din totalul populaţiei ruse, au ajuns în prezent să reprezinte 50%, iar reprimările în masă au fost marginalizate în subconştientul colectiv, a explicat Lev Gudkov, director al centrului de analiză Levada, în opinia căruia noutatea constă în faptul că imaginea favorabilă a lui Stalin a început să câştige teren şi în rândul persoanelor cu educaţie superioară. Stalin a provocat milioane de victime cu industrializarea forţată, însă cu el în frunte, URSS a învins nazismul şi s-a transformat într-o putere nucleară. O carte autorizată, scrisă de Aleksandr Filipov, îl prezintă pe Stalin ca pe un conducător eficient şi modernist şi îl situează pe actualul premier rus, Vladimir Putin, în aceeaşi linie, însă fără componenta represivă.
În Rusia nu există o lege prin care teroarea impusă de Stalin să fie calificată drept delict, cu excepţia a două rânduri ce apar într-o lege din 1991 despre reabilitarea victimelor. Memoria istorică este şi ea fragmentată. Cele 800 de monumente şi plăci comemorative existente în Rusia sunt rezultatul unor iniţiative locale şi au prea puţin de-a face cu deciziile autorităţilor federale. În sculpturi, capele, cruci şi obeliscuri dedicate victimelor, acestea sunt reprezentate ca şi cum ar fi suferit o catastrofă naturală şi se omite imaginea delictului şi a călăilor. În oraşe, plăcile comemorative şi monumentele sunt amplasate de obicei departe de centru. În plus, în Rusia nu există un muzeu naţional al terorii şi, la televiziune, subiectul Stalin este abordat în feluri cât se poate de diferite, de la versiunile serioase ale operelor lui Soljeniţân şi până la... telenovele de doi bani. Aşa se face că manipularea mediatică l-a transformat pe Stalin într-un biet om nefericit în viaţa de familie şi înconjurat de trădători
