Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mă simt mai bine. Azi am primit o pâine, aşa de gest. I-am dat şi lu’ nevastă-mea, care-i gravidă şi tre’ să mănânce bine. Tre’ s’avem copil sănătos, că altfel ce facem? Nu mai facem nici un şmen! Aşa, cu unul sănătos, speranţele de mai bine sunt mai mari. Pe unul sănătos îl pui la muncă de mic sau îl poţi vinde mai repede! Uite, de pildă, ţiganca aia din faţă de la Mega! Are o fată de doişpe ani, sănătoasă tun şi un băiat de doi ani, brici. E drept că stau mereu cu mucii-n gură şi le ies degetele de la picioare prin papuci, da’ în esenţă, n-au nimic. Acuma, de bine ce le merge, ţiganca e iar grea. Păi ăştia prosperă! Pe fată o scoate la produs de mică, iar pe băiat îl foloseşte la cerşit: îl ciupeşte când iese vreunu’ din magazin ca să-nceapă să plângă, să i se facă milă lu’ fraier şi să sară cu banu’! Asta mai zic şi eu prosperitate! Nu peste mult timp, băiatul o să fie capabil să se-ngrijească singur, iar de aici până la a-şi câştiga singur existenţa nu mai e decât un pas. Dar destul cu naţionalităţile conlocuitoare! Să revenim la mine, adică să revenim cu picioarele pe pământ. Sau cu capu-n frigider.
Mai avem o zacuscă de la Crăciun. Are un strat de mucegai pe ea, da’ nu-i nimic. O să luăm primul strat şi o să mâncăm restul. La urma urmei, alţii nici p-aia n-o au. De Crăciun am primit un cozonac şi o sticlă de vin de la biserică, plus câteva sarmale. Un adevărat regal gastronomic. De-aia am uitat de zacuscă preţ de câteva săptămâni. Dar nu mă plâng. Ştiu că pot să mă urc în maşina mea bestială şi să mă gândesc că pot oricând s-o vând. Noi, de fapt, suntem bogaţi, doar că n-avem nimic!
Speranţa noastră stă în burta neveste-mii. Hai, naşte-te odată! S-avem şi noi după ce bea apă! Mă şi văd ce bine o s-o duc cu alocaţia copilului. Păi câte nu pot să fac cu două milioane de lei! O-ho! Îmi deschid şi biznis dacă vreau. Cu două milioane de lei eşti burghez şi-ţi mai rămâne şi rest! Dar să nu mă arunc cu capu-nainte în viitor, să nu visez cai verzi pe pereţi!
Idee de afaceri pentru când o să am alocaţie de la copil: s-o pun pe nevastă-mea să facă prăjituri şi s-o trimit să le vândă în intersecţie cu un text drăguţ de genul “cumpăraţi prăjituri pentru o persoană cu handicap sever”. Oamenilor o să li se facă milă şi o să-i cumpere tot platoul. Şi nici nu va trebui să plătesc impozit pe venit, pentru că totul se va petrece aici, la mine, în intersecţie! Ha! Că ingenios mai sunt!
