Publicitate şi artă

Relaţia mărcilor cu fotografii, regizorii şi actorii nu mai surprinde de mult pe nimeni. Absolut are o tradiţie de decenii in acest sens.

Francis Ford Copolla a pictat ceşcuţe in ediţie limitată pentru colecţia itinerantă de ceşcuţe Illy Cafe, Mountain Dew le dă de lucru in cadrul unor evenimente ce frizează instituţionalizarea grafferilor frustraţi de titlul de "vandali" de pretutindeni; de prin anii ’60, brandurile cu viziune merg pe măna artiştilor.

Relaţia mărcilor cu fotografii, regizorii şi actorii nu mai surprinde de mult pe nimeni. Absolut are o tradiţie de decenii in acest sens. Expoziţia itinerantă, semnată de fotografi romăni de top şi expusă la TNB, este pe cale să-şi inceapă periplul prin cluburile şi barurile trendy.

Mirela Rădulescu, muzeograf la MNAR şi curator al expoziţiei Absolut, ne-a vorbit despre relaţia dintre arta contemporană şi publicitate.

Jurnalul Naţional: Există o relaţie evidentă intre arta contemporană din Romănia şi producţiile vizuale din zona publicităţii?

M.R.: Este normal să existe o relaţie intre artă şi publicitate, pentru că trăim intr-o societate care abundă de publicitate, dar nu mi se pare a fi atăt de evidentă. Ca artist este aproape imposibil să nu reacţionezi la boom-ul vizual din domeniul publicitar. La nivel internaţional, intr-un fel retrăim incă o dată curentul pop art doar că inversat, artistul colaborănd cu brandul şi brandul transformăndu-se in mecena, dacă privim cazul Absolut.

Referinţe

Jurnalul Naţional: Puteţi să ne daţi căteva exemple?

M.R.:Numele care imi vine acum in minte este Vlad Nancă. El a conceput un proiect artistic pornind de la imaginea şi designul Renault 12, devenite Dacia 1300 in Romănia. L-aş mai menţiona pe Ciprian Mureşan cu lucrarea video "Alege" in care un copil toarnă in acelaşi pahar din două doze, atăt Coca-Cola, căt şi Pepsi ilustrănd astfel o simulare a potenţialei alegeri in societatea de consum. Tot legat de societatea de consum mai este şi lucrarea "David" a lui Szabo Andras, in care un fotbalist zvelt, aflat pe un teren aclamat de mii de fani, poartă un tricou Bulgari.

Jurnalul Naţional: Cum se explică această circulaţie de teme şi motive vizuale?

M.R.:Istoria legăturii dintre artă şi publicitate este lungă ca şi cooperarea dintre artişti şi brand. Artistul este ca un barometru vizual relatănd ceea ce se intămplă in jurul lui, reacţionănd la evenimentele sociale, politice. Iar reacţiile lui nu trebuie mereu interpretate in alb şi negru, pozitive sau negative, pro sau contra. Producţiile vizuale din zona publicităţii subliniază vizual şi scris un mesaj care trebuie să fie clar, concis şi să atragă atenţia. Estetica imaginii publicitare şi a imaginii brandurilor existau deja in operele de artă ale artiştilor din perioada modernă, in special in lucrările artiştilor cubişti. Mai tărziu, in anii ‘50, ‘60 artiştii incep să includă şi să adopte estetica publicitară in lucrările lor. Cutiile de supă Campell manufacturate ale lui Andy Warhol păstrează designul produsului, dar au statutul unor lucrări de artă in sine.

Jurnalul Naţional: Brandul Absolut a avut cel mai recent eveniment de coloratură artistică in Romănia. Ce părere aveţi despre proiectul Absolut, atăt in realizările lui internaţionale, căt şi in ceea ce priveşte experienţa artiştilor romăni cu acest brand?

M.R.:Proiectul Absolut Art, după părerea mea a transformat brandul Absolut intr-un reprezentant al artei contemporane in sine. Pornind de la colaborarea cu Andy Warhol, continuănd apoi cu alte nume mari, precum Keith Harring, Douglas Gordon, Helmut Newton, Pierre&Gilles, Nam June Paik, Damien Hirst şi mulţi alţii, Absolut Vodka a inceput să fie recunoscut ca un brand promotor al artei contemporane. Absolut Generations a fost primul proiect al unui brand comercial care participa la Bienala de la Veneţia in anul 2003. Faptul că Absolut deţine o colecţie de artă care este itinerantă in multe muzee transformă deja brandul intr-un mecena al artei.

Concursul de fotografie "Find the Absolut Shape", primul de acest gen organizat in Romănia de acest brand, a fost un concurs pentru tineri fotografi, nu neapărat profesionişti şi s-a bazat pe ideea asocierii unora dintre formele pe care le vedem zilnic cu forma sticlei acestei băuturi. Mai mult decăt atăt, Absolut a invitat şapte fotografi profesionişti să realizeze fotografii pe aceeaşi temă ca şi participaţii la concurs.

Absolut a mai colaborat cu alţi artişti romani ca Iuliana Vălsan in cadrul proiectului Absolut Vanilla, impreună cu fotograful Gabriel Hennessey şi Venera Arapu. Celelalte colaborări ale acestui brand de păna acum au vizat doar zona fashion-design.

Jurnalul Naţional: Ce părere aveţi despre cultivarea de către branduri a artelor vizuale? Ce beneficii ii poate aduce unui brand asocierea cu nume din artă?

M.R.:Colaborarea şi cultivarea artelor vizuale de către branduri se pare că devine din ce in ce mai benefică pentru brand/companii. Alte exemple de acest gen sunt colaborările fotografului Terry Richardson cu Sisley sau a fotografului Juergen Teller cu Marc Jacobs.

Jurnalul Naţional: Care a fost ideea competiţiei?

M.R.: "Find The Absolut Shape" a cerut de la participanţi şi de la fotografii profesionişti inventivitate, creativitate şi spontaneitate in asocierea dintre forma sticlei Absolut şi formele pe care le vedem in fiecare zi.

Inspiraţie

"Ca artist este aproape imposibil să nu reacţionezi la boom-ul vizual din domeniul publicitar. La nivel internaţional, intr-un fel retrăim incă o dată curentul pop art doar că inversat, artistul colaborănd cu brandul şi brandul transformăndu-se in mecena,

dacă privim cazul Absolut"

Mirela Rădulescu