România dă frisoane Amnesty International

COMPORTAMENT SUBURBAN. Instabilitatea politică din România în anul 2007 a fost atribuită în mare parte rivalităţii dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu, explică raportul contextul politic, amintind de suspendarea preşedintelui şi de referendumul pe tema revocării sale. Amnesty International notează şi că după aderarea României la UE, Comisia Europeană a cerut de urgenţă Bucureştiului să implementeze măsuri de transparentizare şi eficientizare a sistemului judiciar şi a avertizat că trebuie să acţioneze mai hotărît în combaterea corupţiei. La capitolul discriminare, raportul Amnesty menţionează tensiunile dintre Italia şi România cu privire la expulzarea unor romi, precum şi faptul că 70% dintre gospodăriile rome nu au alimentare cu apă, segregarea copiiilor romi în şcoli şi în clase speciale fiind în continuare un motiv de îngrijorare. Raportul remarcă limbajul intolerant şi care incită la ură practicat de mass-media şi de politicieni, amintind de incidentul cînd preşedintele Băsescu a numit-o "ţigancă împuţită" pe o jurnalistă, cerîndu-şi apoi scuze. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a sancţionat pe preşedinte, se arată în raport. Este menţionată şi declaraţia fostului ministru de externe Adrian Cioroianu care a spus la o emisiune TV că este de luat în considerare cumpărarea de teren în deşertul egiptean pentru a-i "trimite acolo pe toţi cei care pătează imaginea ţării". Cioroianu şi-a cerut apoi scuze, dar a refuzat atunci să demisioneze. Premierul a "deplîns" comentariile ministrului, dar nu a luat alte măsuri. Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au cerut demiterea lui şi au sesizat CNCD.

SCANDALUL CIA. Implicarea României în programul secret de detenţie şi extrădări al SUA a continuat să fie un motiv de îngrijorare, potrivit Amnesty Interational. În luna februarie, Parlamentul European a conchis că România şi Polonia nu au reuşit să investigheze corect dacă SUA au avut facilităţi de detenţie pe teritoriul lor. România a fost criticată pentru analiza superficială şi s-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de control a autorităţilor asupra activităţilor SUA în bazele militare româneşti. În luna iunie, raportorul Consiliului Europei Dick Marty a publicat un al doilea raport ce conţinea noi dovezi că deţinuţi SUA au fost plasaţi în secret în centre CIA din Polonia şi România între 2002 şi 2005. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a cerut controlul democratic asupra serviciilor de informaţi militare şi externe din cele două ţări, precum şi investigaţii transparente şi compensaţii care să fie acordate victimelor acestor transferuri şi detenţii ilegale. România a negat implicarea în orice fel de activităţi de detenţie ilegale, iar delegaţia română s-a retras din APCE. În replică, comisarul european pentru justiţie Franco Frattini a trimis o scrisoare guvernului în luna iulie prin care atrăgea atenţia asupra obligaţiilor ce-i revin în baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. În luna noiembrie, România a răspuns negînd acuzaţiile şi a arătat că o comisie de anchetă desemnată de guvern a conchis deja că alegaţiile erau nefondate.

UMILINŢE LEGALE. Raportul Amnesty critică şi discriminările şi ostilitatea împotriva homosexualilor, amintind de parada gay din 2007, când poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa contrademonstraţia organizată de Biserica Ortodoxă şi unii politicieni. La capitolul violenţe ale forţelor de ordine, raportul notează că misiunea ONU în Kosovo nu a reuşit să-i identifice pe membri poliţiei române staţionate în provincie care au fost responsabili pentru moartea a doi bărbaţi în timpul unei demonstraţii în luna februarie la Priştina. În parte, ei nu au putut fi identificaţi, deoarece au fost repatriaţi în România. Autorităţile române nu au recunoscut nicio responsabilitate personală a vreunui poliţist, dar au demarat o anchetă la Bucureşti condusă de un procuror militar. În luna iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnat România pentru tratament inuman şi degradant aplicat unui cetăţean de etnie romă, Belmondo Cobzaru, bătut în arestul poliţiei din Mangalia în anul 1997, menţionează Amnesty. Situaţia din instituţiile psihiatrice, în special cele pentru copii, a rămas îngrijorătoare, consideră Amnesty International, care se bazează pe un raport din aprilie 2007 al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) şi UNICEF în care sunt citate cazuri de presupuse încălcări ale drepturilor omului la copii şi tineri cu handicap mintal. Printre problemele identificate se numără malnutriţia, lipsa hainelor adecvate, a medicamentelor sau a tratamentului, lipsa de personal pregătit, aplicarea abuzivă a măsurilor dure şi izolarea pacienţilor de restul comunităţii. Raportul subliniază că au fost cazuri de copii care ar fi fost plasaţi în spitale psihiatrice fără un tratament specific sau un diagnostic şi acuză autorităţile locale că plasează orfanii în instituţii psihiatrice în lipsa unui serviciu alternativ de îngrijire. În octombrie 2007, aminteşte Amnesty International, Centrul pentru Resurse Juridice a făcut plîngere contestînd închiderea unei investigaţii asupra deceselor de la spitalul psihiatric Poiana Mare, unde 17 pacienţi au murit în 2004 de malnutriţie sau hipotermie.