Se măreşte contingentul de poliţişti şi jandarmi în Kosovo

12:30 • CSAT a aprobat dizlocarea în Kosovo a 175 de poliţişti şi jandarmi, forţe care vor pleca în provincie atunci când UE va decide, a anunţat, miercuri, preşedintele Traian Băsescu, care a precizat că a trimis Parlamentului marţi o înştiiţare în acest sens.

DECIZIE. România şi-a realizat deja angajamentele asupra cărora s-a convenit la ultimul Consiliu UE, a declarat Băsescu, la întâlnirea cu membrii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. El a precizat că CSAT a aprobat dizlocarea a 175 de poliţişti şi jandarmi, care vor ajunge în provincie când UE va decide. Parlamentul a fost înştiinţat marţi de această decizie, a adăugat şeful statului, care a insistat în prezentarea obiectivelor de politică externă pe 2008 asupra Kosovo şi asupra Balacanilor de Vest. Băsescu a pledat din nou pentru o "soluţie sustenabilă" pentru viitorul provinciei, care să ţină însă seama de normele dreptului internaţional care garantează integralitatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor Serbiei. Şeful statului a subliniat că România nu va renunţa la a susţine respectarea acestor principii "care se află la baza ordinii internaţionale de astăzi şi au adus o perioadă fără precedent de pace şi prosperitate în Europa în ultimii 60 de ani" în cazul Kosovo şi va milita în continuare pentru o soluţie negociată între Pristina şi Belgrad. Problema Balcanilor de Vest este "departe de a fi rezolvată", a mai spus preşedintele. Deciziile CSAT se iau fie în şedinţă, fie cu acordul scris al tuturor membrilor.

POLITICĂ. România a reiterat, la Consiliul European de iarnă, că nu va recunoaşte independenţa Kosovo, dar a cerut să i se creeze condiiţiile pentru a participa la menţinerea ordinii în zonă, înainte de stabilirea statutului provinciei, ca semn al solidarităţii faţă de UE, a declarat şeful statului. Traian Băsescu a subliniat, în decembrie, la finalul Consiliului, că în lipsa unei rezoluţii ONU şi în lipsa respectării dreptului internaţional, a conceptului de integritate teritorială, de inviolabilitate a frontierelor, şi neacordarea de drepturi colective minorităţilor, România nu va recunoaşte Kosovo. Şeful statului a mai arătat că România doreşte ca luarea unei decizii privind asigurarea păcii în zonă să fie luată înainte de stabilirea statutului Kosovo, arătând că România nu va putea participa la operaţiuni de menţinere a păcii într-un stat pe care nu îl recunoaşte. Băsescu a mai spus că la acest Consiliu European s-a stabilit ca în ianuarie miniştrii de externe să se întâlneacă şi să stabilească posibilităţile de creare a acestei forţe europene. El a subliniat că România a reuşit să dea mesajul că îşi apăra interesul naţional nerecunoscând Kosovo, dar să şi rămână solidară cu Uniunea Europeană participând la operaţiunile de meţinere a păcii înainte de stabilirea statutului Kosovo.