Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Imbătrănirea este un fenomen uniform, ce afectează toate celulele, ţesuturile, organele şi sistemele umane. Practic, celulele din corpul nostru au o capacitate limitată de a se diviza (limita lui Hayflick). Pe măsură ce imbătrănim scade adaptarea la stres şi creşte riscul de imbolnăvire. Moartea este consecinţa finală a imbătrănirii.
Imbătrănirea este un fenomen uniform, ce afectează toate celulele, ţesuturile, organele şi sistemele umane. Practic, celulele din corpul nostru au o capacitate limitată de a se diviza (limita lui Hayflick). Pe măsură ce imbătrănim scade adaptarea la stres şi creşte riscul de imbolnăvire. Moartea este consecinţa finală a imbătrănirii.
In ultimul timp, tot mai mulţi cercetători consideră imbătrănirea o boală. Au fost descoperite diverse gene ce influenţează acest proces considerat ireversibil. Astfel, biogerontologiştii au inceput să privescă imbătrănirea ca pe o boală potenţial vindecabilă. Printre aceste familii de gene se gasesc sirtunele (in special gena SIR2), a căror supraexpresie este insoţită de o creştere a duratei vieţii unor organisme inferioare (drojdii, răme, ţăntari), dar şi gene din famiile RAS, sau DAF. (1)
RESTRICŢIA CALORICĂ PRELUNGEŞTE VIAŢA
Dieta este un mijloc esenţial pentru a mări durata de viaţa. Cercetătorii au arătat că restricţia cu 30-40% a caloriilor pe care un animal le-ar ingera in mod liber, păstrănd totuşi un nivel adecvat al nutrienţilor, a dus la o creştere a duratei de viaţă cu 50%. Restricţia calorică funcţionează pe şoareci, dar şi pe maimuţe precum cele din familia Rhesus. (2)
Numeroşi oameni din lumea intreaga experimentează pe propria piele diete de tip CRAN (caloric restriction with adequate nutrition = restricţia calorică cu o nutriţie adecvată - diete cu o cantitate corectă de proteine, glucide, lipide , dar şi vitamine, minerale, fibre). Aceste diete necesită un control foarte riguros al caloriilor ingerate, numeroase suplimente nutritive, precum şi multa voinţă (a trai cu 1000 1500 kcal pe zi pare imposibil pentru mulţi oameni). (3)
De aceea anumite companii farmaceutice lucrează intens pentru a descoperi metode de a âmimaâ efectele benefice ale restricţiei calorice. Unele substanţe naturale precum acidul folic (in legumele verzi : spanac, broccoli, mazăre) şi resveratrolul (vinul roşu, struguri) sunt posibile suplimente impotriva imbătrănirii. (4)
Există şi medicamente precum metforminul (antidiabetic oral) ce pot prelungi viaţa şoarecilor de laborator. Metforminul simulează efectele restricţiei calorice. Deşi consumă o cantitate normală de calorii, şobolanii cărora li se administrează metformin trăiesc mai mult, ca şi cum ar fi pe o dietă tip CRAN . (5)
EXERCIŢIUL FIZIC ESTE MAI BENEFIC DECĂT DIETA
Dietele corecte sunt eficiente, dar ceea ce uită frecvent majoritatea nutriţioniştilor, fie ei vegetarieni convinşi, promotori ai dietei tip Atkins, Ornish, Zone sau ai altori diete mai mult sau mai puţin echilibrate, este să amintească de importanţa exerciţiului fizic. De fapt, este posibil ca exerciţiile fizice să ofere cele mai mari beneficii, mult superioare dietei. Astfel, in cadrul unui studiu longitudinal efectual in Europa, 1507 persoane din 11 ţări europene, cu vărste cuprinse intre 70 şi 90 de ani au fost urmărite pentru o perioada de 12 ani. S-a constatat că 4 modificări ale stilului de viaţă pot scădea cu mult peste 50% riscul de deces. Activitatea fizică zilnică (cam 30 min/zi) scade riscul de deces cu 37%, abstinenţa de la fumat reduce riscul cu 35%, o dietă de tip mediteranean cu multe legume, fructe, peşte, cu lactate şi carne roşie in cantităţi scăzute diminuează riscul cu 23%, iar consumul moderat de vin roşu - aproximativ 4 pahare de vin pe săptămănă reduce cu 22% acest risc. Cercetătorii au stabilit că atunci cand oameni in vărsta adoptau toate cele 4 măsuri, riscul lor de a muri peste 10 ani e cu 65% mai scăzut. Rezultatele au fost publicate in numărul din septembrie 2004 al Jurnalulului Asociaţiei Medicale Americane. (6)
EXPLICAŢIA : EXERCIŢIILE INTINERESC
Imbatrănirea este frecvent asociată cu atrofie musculară şi deficit muscular funcţional cauzate de sarcopenie, adică scăderea numărului de unităţi contractile din muşchi. Mitocondriile reprezintă âuzina energeticăâ a celulelor musculare, ele avănd un rol esenţial in arderea glucozei, furnizănd in acest fel suportul energetic pentru contracţie. De-a lungul vieţii aceste uzine energetice se uzează, ADN-ul lor se deteriorează şi aceste lucruri cauzează ulterior un deficit energetic. Există numeroase dovezi ce atestă că inaintea sarcopeniei există un deficit mitocondrial major. Cu toate acestea, se observase din experienţă că adulţii cu o activitate fizică echilibrată işi păstrează forţa şi masa musculară chiar la vărste inaintate. Exista astfel ipoteza că exerciţiul fizic ar putea menţine mitocondriile intr-o stare bună un interval mai indelungat.
Un STUDIU recent realizat de Institutul Buck pentru Cercetarea Imbătrănirii din Novato (California, USA), in colaborare cu Departamentul de Pediatrie şi Medicină al Universităţii McMaster (Hamilton - Canada) şi cu Centrul pentru Genetică al Institutului de Cercetări din cadrul Spitalului de copii Oakland (California, USA) a adus căteva clarificări in acest sens, aratănd că exerciţiile fizice inversează semnele imbatrănirii in muşchii scheletici. Studiul a fost publicat in Public Library of Science (PLoS ONE).
Cercetătorii au evaluat dacă exerciţiile cu greutăţi pot inversa leziunile mitocondriilor.
In mod normal cercetătorii pot masura expresivitatea genică in anumite structuri din corp. Biosinteza proteinelor este un proces prin care fiecare celulă işi sintetizează proteinele proprii, sinteza incepind cu procesul de transcripţie şi terminind cu procesul de translaţie. Transcripţia presupune utilizarea unei molecule de ADN pentru sinteza unei molecule de ARN-m (acidribonucleic mesager complementar), ce ulterior este folosit la nivelul ribozomilor pentru sinteza de proteine, proces numit translaţie.
In ce a constat acest studiu? Cercetătorii au prelevat biopsii din muşchii scheletici a 25 de bătrăni sănătoşi şi de la 26 bărbaţi şi femei tinere, evaluănd expresivitatea genică (folosind tehnici variate pentru a determina activitatea ADN-ului, starea acestuia, precum şi nivelul sintezei de proteine). Totodată ei au măsurat şi forţa musculară. Biopsiile luate de la 14 bătrăni inaintea perioadei de antrenamente a arătat că aceştia sunt cu 59% mai slabi la capitolul forţă decăt subiecţii tineri, iar profilul transcripţional evidenţiase că aproximativ 596 gene funcţionau incorect la vărstnici, mai ales acele gene asociate cu funcţia mitocondriilor. Cu toate acestea, dupa 6 luni de antrenamente, forţa vărstnicilor a crescut semnificativ, ajungănd să fie cu doar cu 38% mai mică decăt a tinerilor, iar semnele genetice de imbătrănire a âuzinelor energeticeâ au scăzut remarcabil, ajungănd la nivelul celor prezente la tineri. (7)
EXERCIŢIILE POT PREVENI CANCERUL ŞI BOALA DE INIMĂ
Nu este de mirare acest fapt pentru majoritatea medicilor. Actualmente, contrar a ceea ce se crezuse cu ceva ani in urmă, efortul fizic moderat este indicat inclusiv in insuficienţa cardiacă. El incetineşte progresia bolii de inimă şi scade riscul de incidente coronariene majore precum infarctul miocardic. (8) Totodată, sportul este recomandat şi de Societatea Americană de Cancer, fiind recunoscut rolul exercitiului in prevenirea cancerelor de ovar, colon şi săn (9). Exerciţiile fizice scad nivelele de insulină şi leptină, precum şi rezistenţa la insulină. Totodată ele echilibrează sistemul hormonal, mai ales activitatea hormonilor sexuali, androgeni şi estrogeni. Starea de bine ce apare in urma efortului fizic este datorată endorfinelor, substanţe puternice sintetizate in creier . Endorfinele măresc imunitatea şi ajută la activitatea celulelor NK(natural killer). Celulele NK recunosc şi distrug celulele canceroase ce se formează in organism, dar şi virusuri sau bacterii. De aceea, pe langă efectele lor anticancer şi antiimbătrănire, exerciţiile fizice scad şi riscul de viroze sau infecţii bacteriene.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Modificările eficiente sunt foarte simple şi fac parte din ceea ce se numeşte âstil de viaţă sănătosâ. Nu există căi ascunse, secrete sau minuni. Există doar muncă şi răbdare. Efortul fizic zilnic şi absenţa fumatului oferă cele mai mari beneficii. Rezultatele sunt foarte bune (scaderea cu 65% a riscului de deces la 10 ani), chiar dacă vărsta la care se adoptă aceste modificări este inaintată.
Nu este niciodata prea tărziu să incepeţi o viaţă sănătoasă, cu efort (30 de minute de minim 5 ori pe săptămănă), fără fumat, cu un consum de vin roşu in moderaţie (4 pahare pe săptămănă) şi cu o dieta de tip mediteranean, dar cu un număr redus de calorii totale. De fapt, mai ales pentru cei cu vărste inaintate, aceste beneficii sunt extraordinare.
Bibliografie :
