Stolnici a colaborat cu Securitatea din obligaţii "ştiinţifice" şi "legale"

Constantin Bălăceanu-Stolnici comunică Academiei Romăne, intr-o replică postată pe site-ul forului, că a colaborat cu serviciile secrete romăne in epoca Ceauşescu, colaborarea fiind determinată de "caracterul special" al cercetărilor sale ştiinţifice şi de obligaţiile legale din respectiva perioadă.

Conducerea Academiei Romăne anunţa, in urmă cu căteva zile, pe site-ul propriu, că a aflat cu "consternare" despre acuzaţiile de colaborare cu Securitatea aduse lui Constantin Bălăceanu-Stolnici, cerăndu-i să-şi comunice poziţia in această privinţă.

In replică, Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Romăne, spune: "Aşa cum am declarat acum căteva luni, am colaborat cu serviciile secrete romăne in epoca Ceauşescu. Această colaborare a fost determinată iniţial de caracterul special al cercetărilor mele ştiinţifice (şi a relaţiilor internaţionale pe care mi le făcusem prin corespondenţă) ce se refereau la cibernetică şi la studiul reţelelor neurale care la acea epocă erau privite cu suspiciune şi considerate in mod aproape delirant de conducerea noastră ca putănd fi foarte periculoase, politic şi militar, şi ca atare trebuie să fie monitorizate in mod riguros. Apoi a fost determinată de faptul că eram cadru de conducere (şef de secţie) in cadrul Institutului de Geriatrie «Ana Aslan», unde aveam zilnic contracte cu străini avănd importante poziţii politice (chiar şefi de state), militare, economice, in presă şi cultură, la care se adăugau membri marcanţi din lumea terorismului islamic din acele vremuri, precum şi diplomaţii acreditaţi la noi. Această colaborare se inscria in obligaţiile legale de atunci care impuneau raportarea tuturor contractelor şi discuţiilor avute cu personalităţile străine".

Bălăceanu-Stolnici spune că dă aceste explicaţii in urma "violentei şi calomnioasei" campanii de presă pe care a dus-o un cotidian central impotriva sa. In acest sens, el face regerire şi la Europa Liberă şi la Vlad Georgescu.

In acest sens, Stolnici spune că afirmaţia potrivit căreia i-ar fi monitorizat pe cei de la Europa Liberă este "calomnioasă", fiindcă stătea la Munchen două-trei zile la căţiva ani şi nu cunoştea acolo decăt două persoane.

"Afirmaţia că aş fi fost implicat intr-o acţiune organizată impotriva lui Vlad Georgescu ajuns director al secţiei romăne din Europa Liberă este o aberaţie. In primul rănd, concluziile la care au ajuns autorităţile germane cu privire la moartea acestuia au fost că moartea nu s-a datorat nici unei acţiuni criminale. Concluziile sunt cu atăt mai semnificative cu căt, fiind in plin război rece, nu exista nici un motiv să se muşamalizeze o acţiune a romănilor. Intreaga poveste privind existenţa unui complot impotriva lui Vlad Georgescu este neverosimilă şi dat fiind faptul că acesta era un agent cert al securităţii noastre infiltrat acolo pe lăngă mulţi alţii printre care şi unul din criticii mei, Neculai Constantin Munteanu. Pe Vlad Georgescu il cunoşteam fiindcă prima lui soţie era rudă cu soţia mea. Toată povestea este o manevră de diversiune menită să distragă atenţia de la agenţii romăni infiltraţi acolo. Prezenţa acestora, de altfel, face inutilă orice contribuţie a unui simplu trecător sporadic fără relaţii temeinice acolo cum eram eu", mai afirma Bălăceanu-Stolnici.

El precizează că materialele prezentate ca "dovezi" constau din nişte documente dactilografiate, nu olografe, şi dintr-o schiţă pe care oricine ii cunoaşte scrisul poate vedea că nu este făcută de el.

"De altfel, nu ştiu de ce era nevoie de mine, care eram un trecător aleatoriu, cănd acolo erau agenţi permanenţi care puteau oricănd intra in casa lui Vlad Georgescu, in care soţia mea mi-a amintit (sunt 23 de ani de atunci) că am fost doar căteva minute să iau cartea lui despre Istoria romănilor pe care mi-a dat-o, dar pe care autorităţile vamale romăne mi-au confiscat-o, incident de pe urma căruia am avut ani de zile după aceea numai necazuri", mai spune Stolnici. In ceea ce priveşte afirmaţia că işi datorează cariera Securităţii, Bălăceanu-Stolnici precizează că atunci cănd a inceput să colaboreze cu serviciile secrete era deja un medic apreciat şi un cercetător ştiinţific recunoscut in ţară şi străinătate. "De altfel, in toată perioada comunistă nu am putut lucra in invăţămănt decăt un an ca suplinitor, iar docenţa pe mi-a acordat-o comisia I.M.F. nu mi-a fost niciodată recunoscută", işi incheie Constantin Bălăceanu-Stolnici explicaţia.

Reacţia lui Stolnici va fi analizată, cel mai probabil marţea viitoare, de Prezidiul Academiei, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul general al Academiei, Ioan Păun Otiman. Prezidiul Academiei este format din: Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Romăne, Dan Berindei, Florin Filip, Marius Iosifescu şi Marius Sala - vicepreşedinţi ai Academiei şi Ioan Păun Otiman, secretar general al forului.

Forumul Civic Romănesc a solicitat Academiei Romăne, printr-o scrisoare deschisă, din 28 noiembrie, să retragă "de urgenţă" titlurile de membri de onoare lui Constantin Bălăceanu-Stolnici şi lui Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolit al Banatului.

"Cotidianul" a prezentat o notă din arhiva SRI prin care Constantin Bălăceanu Stolnici, cu numele de cod "Laurenţiu", a furnizat Securităţii planul casei jurnalistului Vlad Georgescu de la Europa Liberă.

Ulterior, Academia Romănă i-a cerut lui Stolnici poziţia cu privire la acuzaţiile aduse. "Conducerea Academiei Romăne a aflat cu consternare despre acuzaţiile aduse lui Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare, şi i-a cerut să-şi comunice poziţia in această privinţă", se arată in comunicatul postat pe site-ul Academiei. Forul precizează că, potrivit art. 62, alin. 1, capitolul 6, din Statul Academiei Romăne, "Adunarea generală a Academiei Romăne poate exclude din răndurile sale pe acei membri condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenţionată gravă".

• Mediafax