Taaaarr, Taaaarr!!!!!!

Ce inseamna sa ai, cu adevarat, putere? - a fost intrebat acum cativa ani un discret, respectat si invidiat om de media de la noi. "Sa n-o folosesti" a fost raspunsul. "Sa stii ca poti oricand sa pui mana pe telefon si sa suni, dar totusi sa n-o faci", spunea acelasi domn.

Numarati sunt azi, pe degete, cei cu o atitudine de un rafinament asa neromanesc. Majoritatea imputernicitilor - reali sau inchipuiti - suna. Caci da, intre uzul telefonului si manifestarea puterii e-o cale atat de scurta!

Povestea "Craiasa zapezii", unde cioburile unei pacatoase oglinzi de gheata s-au raspandit prin inimi, transformandu-le in camere frigorifice, este, daca vreti, parabola unei sminteli in masa. Ca in basmul lui Andersen, disparitia in acte a ceausismului a inmultit exponential spiritul dictatorial. Iar plamada modelului Ceausescu si-a gasit un sol tare fertil in atitudinile celor cateva bune milioane de sefi care sunt azi stalpul natiei. Pentru ca suntem in secolul XXI, trasnetele olimpienilor carpatini se descarca, modern, printr-o arma cu efect imediat: aparatul telefonic.

Au, n-au treaba, importantii momentului suna. Fara neplacutul contact vizual, la adapostul distantei pe care ti-o da azi tehnica, ei urecheaza la nesfarsit, prin telefon. Subalternii - ai lor s-ai altora - reali sau imaginari, parteneri de competitie, sunt, fara discriminare, obiectul unui prelung perdaf audio. Omul industriei de publicitate, nascut, iar nu facut vedeta, indeplineste, mai abitir ca oricare altul, deliciosul ritual al apelului mustrator si de orgoliu-mangaietoriu. Efervescentele taifunistice in pahar cu apa devin serioase cand vine vorba de imaginea sa, chip alternativ intru desavarsire a ceea ce e in fapt. Acest corespondent angelic al identitatii lui pamantene e singurul bun de tipar. Altminteri, daca ii privesti cu ochii bunului simt au nu cu cei advertoriali, fandacsia e gata: esti un element dusmanos, le porti sambetele, vrei sa-i ruinezi. Tirul paranoiei PR-istice e furibund si nelimitat. Ii faci un compliment profesional? Te marsaluieste napoleonic din priviri. I se cuvine. Ai o obiectie critica? Din doua, una: esti o nulitate sau ii porti in inima ta mica un etern ghimpe personal. Cu ochelarii pentru rafuiala pregatiti, o opinie e citita cumetreste, cu mana la sold. Si tot ce nu e oda, ii miroase bulevardier, publicitarului. Si-atunci recurge la telefon, aceasta arma a sfintei indignari. Auto-victimizat, vorba lui Bruckner, el suna! De-atata uz, apelul justitiar intru cosmetica imaginii s-a banalizat. Poate ca Anne Marie Sabath, autoarea unui cod al antreprenorului educat, ar trebui sa introduca un capitol special pentru apelurile abundente. Folosit in exces, telefonul dauneaza business-ului. Abuzul se pedepseste conform legii. Legea bunului simt si-n cele din urma a succesului in afaceri.