x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica De frica pacii, razboaiele dureaza

De frica pacii, razboaiele dureaza

08 Apr 2005   •   00:00

Memorii - Lumea politica a anului 1940 vazuta de Constantin Argetoianu



  • Serial de prof. DR. STELIAN NEAGOE
  • ISTORIE POLITICA

  • "BESTIILE SE RETRAG..."

    18 ianuarie. Pentru ce se zice: fumeaza ca un sarpe? Fiindca pe zidurile bisericii balaurii varsau foc, fiindca in iconografia mai veche serpii erau totdeauna reprezentati cu limba scoasa, o limba subtire ce le iesea din gura ca o tigara...

    Pentru ce se zice: pana in panzele albe? Fiindca la tara se albesc in spalaturi succesive tesaturile de in si de canepa si se merge cu albitul dupa harnicia femeilor; unele merg pana ce panza devine alba ca zapada - de aci expresia citata...

    Pentru ce se zice: prea de oaie? Oaia e un animal esentialmente gregar, de aci reputatia de a fi prost. Unde merge o oaie merg toate, si nu e chip sa le mai opresti - intra sub rotile carutelor sau automobilelor, daca au pornit sa treaca peste o sosea. S-a mai dat inca o explicatie acestei expresii: prea de oaie, bazata pe argumente de... miros, si a dat-o raposatul Bogrea, protopopul ardelean atat de bun cunoscator al ascunzisurilor limbii romane. Bogrea pretindea ca expresia prea de oaie vine de la bacii romani de peste munti, care dormeau totdeauna impreuna cu oile lor prin tarle, si ca mirosul greu al acestora ii urmareau pretutindeni si le servea chiar de termen de comparatie, cand dau de ceva prost... Iscusinta, dar si fantezia parintelui Bogrea erau mari. Astfel explica el cuvantul "Zotecuste"! cu care saluta taranimea in jurul Albei-Iulii ca o contractare si o alterare a cuvintelor latine: "Domnul cu tine!" cu care se intampina clericii catolici locali. O fi...


    Intre Rusia Sovietica si Tarile Scandinave a avut loc un schimb de note interesant. Interesant, nu prin faptul ca Sovietele au protestat fata de atitudinea antirusa manifestata pe toate taramurile de catre opinia publica din acele tari, atitudine - zicea madam Kollontai - incompatibila cu starea de neutralitate, dar prin faptul ca pentru prima data, in raspunsul lor, Tarile Scandinave iau pozitie pe fata, in numele intereselor lor, impotriva intereselor sovietice... Prapastia se sapa din ce in ce intre tarile nordice si grupul ruso-german. Tarile Scandinave pot fi trecute deja in sfera de influenta engleza...

    Pe frontul finlandez luptele continua pe un frig boreal, ce nu s-a mai vazut, spun informatorii locali, de 35 de ani. Finlandezii resping toate atacurile. Luptele mai violente par a avea loc inspre Salla. Dupa telegrame din Stockholm, bestiile ar incepe sa se retraga de prin toate punctele unde au atacat Finlanda.


    Negocierile economice germano-sovietice tot nu sunt terminate, desi alianta a fost semnata de 5 luni si razboiul dureaza cam tot de atata. Telegrame anunta ca zilele acestea ambasadorul Ritter va pleca la Moscova sa semneze conventia definitiva. Definitiva? Pare ca asupra proiectului stabilit, Directiunea Planului Economic (Göring) nu e deloc de acord cu Ministerul Afacerilor Straine...


    Pare ca intentiile Germaniei, in ce priveste atacul Belgiei, au fost serioase. Anglo-francezii pretind ca numai atitudinea lor hotarata a impiedicat pe nemti sa inainteze. Inverosimil, caci nemtii isi inchipuiau bine de la inceput ca anglo-francezii vor sari in ajutorul Belgiei - prin urmare nu asta i-a oprit, daca intentie de atac a fost... Dar poate ca totusi n-a fost nici o intentie?


    Roosevelt a adresat un mesaj Congresului prin care lasa Adunarilor Legislative hotararea privitoare la ajutorarea Finlandei, precum si modalitatile acestei ajutorari.

    Congresul, ca si Presedintele sunt dependente de opinia publica - toata favorabila Finlandei. Trecand mana Camerelor, Roosevelt a vrut sa se apere de banuiala ca ar vrea sa atraga America in razboi altauri de aliati - si sa faca act de democratie fara nici un risc.

    "NU INVIE MORTII..."

    Cele doua mari legi ale Guvernului Tatarescu - legea pentru numirea in functiile publice si reforma FRN-ului. Pe cea dintai Tatarescu mi-a trimis-o prin Portocala, ministrul lui, care mi-a si expus-o. Pe cea de a doua dl Giurescu mi-a trimis-o intr-un plic, cu o carta. Legea numirii functionarilor e o lege de principiu; principiul (examen si numiri numai prin primele trepte) e bun, ramane de vazut cum se va aplica acest principiu.

    Reorganizarea FRN-ului e fara interes. Organizatia a fost omorata din prima zi. Acum, toate schimbarile sunt inutile... Nu invie mortii!


    Ceea ce Bujoi n-a putut sa-mi faca, cu toate insistentele mele, a facut-o Costica Angelescu: a in-fiintat un comisariat general al Petrolului. Cand petrolul a devenit principalul obiect al schimburilor, pe baza carora faurim politica noastra externa, era admisibil acestui produs sa fie lasat liberei negocieri? Guvernul trebuie sa fixeze cat petrol vindem Germaniei, cat Italiei, cat Frantei sau Angliei etc. Bujoi n-a fost contra, dar voia sa introduca masura pe care i-o ceream in Legea comertului exterior, pe care a tot frecat-o si pe care n-a putut sa o duca pana la promulgare, caci a fost redactata alandala...

    C. Argetoianu impreuna cu D.I. Ghica, R. Bossy si alti diplomati interbelici

    19 ianuarie. Desi ideea FRN-ului vine de la mine, desi organizarea lui s-a facut dupa schema mea (decapitata ce e drept), desi am fost unul din crainicii Frontului in decembrie 1938 (zi in care s-a pornit la organizare prin trei intruniri tinute la Cluj, Chisinau si Craiova - aceasta din urma prezidata de mine) - d.d. Tatarescu si Giurascu mi-au facut abia alaltaieri seara cinstea sa-mi trimita proiectul de reorganizare al Frontului. Si nu mi l-au trimis pentru a-mi cere avizul, ci pentru a lua textul lor la cunostinta. Aseara a fost convocat Directoratul la Presedintia Consiliului, tot asa, pentru a lua cunostinta, caci nici o observatie nu s-a indraznit (decat de mine) si mamelucii au ridicat labele, dupa cum li se daduse in prealabil ordin... M-am dus si eu la aceasta sedinta ridicola, nu ca sa obtin ceva, dar ca sa fac anumite rezerve si constatari, care sa ramana cel putin in amintirea celor prezenti.

    Dupa o scurta expunere a lui Giurascu, care a subliniat modificarile introduse: cate un presedinte la circumscriptiile de periferie, peste cei trei secretari (la comuna, judet, tinut); un presedinte, trei vicepresedinti, un secretar general si trei primi-secretari la centru - o vaga alegere (care tot desemnare este) pentru numirea demnitarilor frontului de la comuna pana la tinut (inclusiv) - Tatarescu, care prezida, a intrebat daca cere cineva cuvantul. Tacere mormantala. Nimeni neavand nimic de spus (!), am cerut eu sa vorbesc.

    Am aratat ca FRN-ul a pornit gresit. Ca a facut, cum zice francezul, "o pornire gresita". Un partid nu se poate alcatui decat in jurul unei ideologii sau al unui om, care sa inspire incredere maselor. Frontul nostru are o ideologie (starpirea abuzurilor de partid, suprimarea rotativei, intarirea puterii regale, sprijinirea unei guvernari de ordine si de autoritate etc.) - dar aceasta ideologie nu este accesibila maselor. In lipsa unei ideologii trebuia un om. Acesta nu putea fi decat Regele. Regele trebuia de la inceput sa fie seful Frontului, cum e seful Armatei, cum e seful Guvernului. Am spus-o si am propus-o de atunci. In discutiile mele cu Calinescu (pe atunci ministru de Interne) si cu Urdareanu, amandoi au admis punctul meu de vedere. Regele a sovait, si-a amanat raspunsul si in cele din urma a refuzat categoric - facandu-ne totusi o concesie: aceea de a nu numi nici presedinte, de a nici nu prevedea macar in regulament o asemenea demnitate. Suveranul pretindea ca lipsa de presedinte trebuia sa insemne pentru intreaga opinie publica, ca rolul de presedinte il asuma El, fara sa poarte titlul... Opinia publica n-a priceput nimic si FRN-ul a ramas o organizatie pe hartie, fara viata si fara rasunet in mase. Cele 2-3 incercari de reinviere au dat gres si nici nu putea fi altfel... Reorganizarea actuala nu va da nici un rezultat. Fie ca sunt trei secretari generali si un ministru in fruntea frontului, fie ca un presedinte si trei vice, in plus de secretari - tot o mancare de peste. Acelasi lucru se poate spune pentru parodiile de alegeri de la comuna, judet si tinut... Frontul va ramane mai departe o organizatie moarta si fara chiag...

    UNEORI CU CRIZA TREBUIE SA NE ACOMODAM

    Am demonstrat apoi ca FRN-ul trebuie sa devina o organizatie trainica in imprejurarile de fata, fiindca n-aveam alta solutie politica. Am amintit ca acum 10-12 ani, intr-o cuvantare la Camera am aratat, spre mirarea tuturor, ca pe terenul economic nu avem de-a face cu o criza, adica cu o stare patologica si vremelnica, a carei vindecare s-ar putea cauta, ci cu o stare noua economica, normala si ea, derivand din noile raporturi stabilite de imprejurarile belice si postbelice - o stare pe care nu trebuie sa o combatem, ci careia trebuie sa ne acomodam. Concluziile mele au fost primite atunci cu un suras. Dupa cativa ani, toata lumea a fost de parerea mea...

    As vrea sa ma insel, dar azi ma vad nevoit sa constat ca o normalitate noua se stabileste si pe terenul politic. Pe terenul economic mi-au trebuit 10 ani ca sa o constat - pe cel politic, 5 luni mi-au fost deajuns. Noua normalitate politica poate fi definita: stare de razboi, cu un minimum de lupte inarmate si cu un maximum de lupte economice. In afara de scurtul incident polonez, si de indepartatele lupte fino-ruse - tarile Europei nu se mai tem azi de razboi, ci de pace. Pentru razboi s-au aranjat oamenii sa nu-si faca prea mult rau; dar cand se gandeste la pacea viitoare, fiecaruia ii face rau. Nota de platit va fi formidabila. Unii vor plati cu jertfe de pamant, de populatie - altii se vor vedea pe deplin minati in toate intreprinderile lor. Gandeasca-se cineva la lichidarea razboiului din 1914-1918, ca sa-si dea seama ce va fi lichidarea actualului razboi in care toata lumea a intrat cu povara celui precedent inca in spinare... De frica pacii, razboiul acesta va tine inca mult, si trebuie sa ne adaptam conditiilor de trai de astazi...

    Dar poate cineva concepe in conditiile de azi, cand toate puterile tarii, cand toate vointele trebuie mobilizate pentru apararea granitelor - poate cineva concepe rivalitati politice, lupte de idei si de partide? Desigur, nu. Si iata ca existenta unui front unic devine o necesitate... Ca FRN-ul sa fie insa un organism viu, trebuie ca M. Sa Regele sa se puna in fruntea lui. Dupa cum e in fruntea Guvernului si a Armatei. Nu e admisibil ca numai indrumarea resorturilor sufletesti sa fie lasata din mana de cel ce conduce tot restul...

    Am mai vorbit asa - si am conchis ca atat timp cat Regele nu se va pune in fruntea FRN-ului, acesta va ramane un organism mort... un organism pe hartie... (va urma)
    ×
    Subiecte în articol: istorie politica